Eveniment naţional
Fără îndoială, vestea că Guvernul României are un consilier ca produs al inteligenţei artificiale a provocat un interes maxim. Premierul Nicolae Ciucă l-a prezentat într-o şedinţă comună, dar evenimentul va fi consemnat în istoria recentă a ţării drept un argument al noii ere, a tehnologiei, în care ne aflăm. Chestiunea va fi pusă alături de alte achiziţii ale ciberneticii, precum aceea care a dus/ va duce la dispariţia clasicului dosar cu şină.
Nu Gheorghe, nu Constantin, nu Dorel
Botezul „nou-născutului” a făcut să apară pe internet controversele onomastice, invocându-se cele trei nume din intertitlul nostru. S-a explicat că ION este o „transpunere în oglindă” a cuvântului (nu a sintagmei, care presupune existenţa a cel puţin doi termeni) NOI şi trebuie să recunoaştem că este cea mai fericită rezolvare a problemei.
Unul, pentru trei
Ar trebui să existe în limba română contemporană un cuvânt care să înlocuiască trioul „transpunere în oglindă”: polindrom. Face parte din teoria jocurilor şi constă în lectura aceluiaşi cuvânt din două direcţii diferite: de la stânga la dreapta este un cuvânt, iar de la dreapta la stânga este un altul. Exemple: AMARA – ARAMA, DRAG – GARD, POT – TOP, AN – NA etc. Profesorul Gheorghe Craiu, din Oglinzi, jud. Neamţ, formulase cândva o întrebare-răspuns cu polindrom: E GELOS? S-O LEGE.
O pereche de neconfundat
Sunt două cuvinte paronime: palindrom şi polindrom. Primul este înregistrat în dicţionare (inclusiv în DOOM), ca „grup de cuvinte sau cuvânt care poate fi citit de la stânga la dreapta şi de la dreapta la stânga fără să-şi piardă sensul; p[rin] ext[ensiune], joc distractiv constând în găsirea unui cuvânt care citit şi normal [,] şi invers să aibă fie acelaşi înţeles, fie, în al doilea caz, să dea un alt cuvânt” (DEX, 2016; virgula dintre croşete ne aparţine; am suprimat virgula de după „invers”). Dicţionarele de terminologie lingvistică îl asimilează cu chestiunea anagramei. Al doilea lipseşte din dicţionarele noastre, poate şi pentru că este un termen-replică la primul, consfinţind înţelesul specific. Mai precis, câtă vreme lectura inversă conduce către alt cuvânt, reprezentarea nu este una, ci sunt mai multe. Prefixul în aces caz este poli- (din gr. polys „mult”), refăcut analogic din palin „din nou” (plus dromos „mers, drum”), situaţie care frizează etimologia populară. Rebusiştii le diferenţiază net: AERISIREA este un palindrom, în vreme ce PORT propune un polindrom. În primul caz, lectura inversă nu schimbă cuvântul şi deci sensul, pe când în al doilea caz ajungem la un cuvânt nou: TROP.
ION e în toate…
Exagerăm, desigur, dar în câteva dintre cuvintele tematice utilizate în acest context se află cele trei litere, pe care nu avem decât să le culegem (în tipografia clasică, cel ce pregăteşte forma pentru multiplicare se numea culegător) din oferta formală a propoziţiei „ION este cONsIlierul ONorIfic al ROmâNIei, deci un partener naţIONal”.
