ION – o știu tot mai mulți români – este primul consilier guvernamental dotat cu inteligență artificială, un fel de roboțel care stă de vorbă cu cetățenii și transmite părerile și problemele lor celor care ne guvernează. Într-un fel, gata cu audiențele, cu telefoanele, cu petițiile sau mail-urile trimise pe la diferite cancelarii. Roboțelul ION te ascultă virtual. Îi trimiți mesaje în scris, iar el le așează frumos pe căprării și le repartizează cui trebuie. Dacă vei primi și răspuns nu prea e clar, dar ce mai contează dacă oful tău ajunge unde trebuie. Măcar să se știe și acolo, sus, cam care e realitatea prin mediile de jos.
Pe ION, cei care l-au inventat, niște români, îl mai alintă și cu apelativul NOI – cu numele lui citit invers. Adică chiar noi am fi acest ION, presupunând că avem destulă inteligență naturală cum e inteligența lui artificială. Cu alte cuvinte, noi vorbim, noi propunem, noi comentăm la urechea lui ION, dar deciziile le vor lua (sau nu?) doar ștabii de sus. Căci, se știe, șeful e șef și în șanț!
Pe seama acestui ION românii au și început să facă primele bancuri. De exemplu, unii spun că el e prea inteligent și nu se știe cum se va înțelege cu cei de prin ministere. De aceea, ar cam avea nevoie și de un titlu de doctor în științe și de diplome în mai multe domenii.
Alți cârcotași sunt și mai suspicioși și cred că ION va monitoriza și cam tot ceea ce se postează prin mediile mai ales virtuale. Iar întrebarea simplă este ce va face el cu astfel de informații, unele sensibile, chiar personale? Cui le va furniza? Simpla concluzie a fost că de acum gata cu libertatea cuvântului! Vorba ceea: la un moment dat, după căsătorie, îți dai seama că, de fapt, cam dormi cu dușmanul în pat.
I-am pus o astfel de problemă și mai cunoscutului și prietenosului văr al lui ION, numit Chat GPT: „Inteligența artificială ne poate spiona?”. Iar el, atât cât îl duce capul său cibernetic, mi-a răspuns imediat și sincer: „Inteligența artificială poate fi programată să colecteze și să analizeze date despre oameni și să monitorizeze comportamentul lor. În acest sens, poate fi considerată o formă de spionaj. Cu toate acestea, utilizarea inteligenței artificiale pentru spionaj depinde de cine o controlează și de scopul pentru care este utilizată. Poate fi considerată o formă de spionaj dacă este utilizată pentru a colecta informații personale, cum ar fi conversațiile private sau datele financiare, fără consimțământul persoanei respective”.
La final, însă, m-a liniștit: „În general, inteligența artificială poate fi utilizată în mod etic și legal pentru a îmbunătăți securitatea și pentru a preveni infracțiunile, dar utilizarea sa pentru spionaj ar trebui să fie supusă unor reguli și legi stricte pentru a proteja drepturile și intimitatea oamenilor”.
