Falimentul imperiului SUA a început să devină vizibil chiar și pentru neinițiați. Plafonul datoriei SUA, stabilit la 31,4 trilioane de dolari, a fost atins în luna ianuarie a acestui an. Adică, cea mai mare datorie care a existat în istorie. Unul dintre marii creditori ai SUA e China….! Potrivit https://ro.eferrit.com/cat-de-multa-datorie-americana-detine-china-intr-adevar/ ,,Guvernele străine dețin aproximativ 46% din totalul datoriilor americane … Potrivit Trezoreriei, cel mai mare deținător străin al datoriei americane este China..” Până de curând, China era salahorul bun dar prost plătit care făcea orice i se comanda, inclusiv viruși…. De ceva vreme însă, media corporatistă spune, citând diverși politicieni, începând cu președintele Biden, că domnul Xi și China au devenit răi…. pentru că vor Taiwanul. China, nu a ascuns niciodată acest lucru și e îndreptățită să vrea reunificarea așa cum și românii, aspiră public la reunificarea cu Republica Moldova. Deosebirea e că Taiwanul nu a fost niciodată recunoscut de comunitatea internațională ca stat independent ci doar ca o provincie auto-administrată care aparține Chinei. China nu a intervenit militar sub nici un pretext într-o altă țară, nici chiar în propria provincie Hong Kong care în mod pașnic a fost transferată administrației chineze în 1997 de către administrația britanică. În ciuda evidenței, datorită propagandei de război, aproape jumătate dintre alegătorii americani consideră China un inamic și cred că un război cu țara comunistă este foarte probabil în viitor. Studiul e publicat pe https://www.rasmussenreports.com/public_content/politics/biden_administration/china_nearly_half_of_voters_expect_war_with_enemy . Paradoxal, SUA e principalul beneficiar al materiilor prime și forței de muncă ieftine a Chinei și ar fi cel mai puțin îndreptățit să provoace China. Conform https://www.reuters.com/article/us-usa-trade-china-rareearth-explainer-idUSKCN1TS3AQ ,, China a furnizat 80% din pământurile rare importate de Statele Unite între 2014 și 2017. China găzduiește cel puțin 85% din capacitatea lumii de a procesa minereurile de pământ rare … capacitatea de procesare a Chinei, este de cinci ori capacitatea combinată a restului lumii. …. Pământurile rare sunt folosite în bateriile reîncărcabile pentru mașini electrice și hibride, ceramică avansată, computere, playere DVD, turbine eoliene, catalizatori, în mașini și rafinării de petrol, monitoare, televizoare, iluminat, fibră optică, supraconductori,în lustruirea sticlei… sunt esențiale și în echipamente militare, motoare cu reacție, sisteme de ghidare a rachetelor, sisteme de apărare antirachetă, sateliți, precum și lasere…” Dar, cu toate acestea, evenimentele sunt escaladate de Unchiul Sam. Escaladate controlat, întrucât, după modelul sancțiunilor privind confiscarea activelor rusești și activele Chinei să poată fi confiscate, dacă opinia publică va fi convinsă că și China e stat…. terorist. Într-o atare ipoteză, pe lângă averile ,,oligarhilor chinezi”, se poate ,,confisca și datoria”, ștergându-se astfel obligația de plată a SUA. Sigur, aceasta e doar o speculație bazată pe practica recentă a politicii americane, dar și pe analiza situației generată de pragul de îndatorare al SUA. După https://dailyreckoning.com/the-countdown-to-calamity-begins/ Secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, a comunicat la jumătatea lunii ianuarie președintelui Camerei, Kevin McCarthy, că datoria restantă a națiunii este la limita legală de 31,4 trilioane de dolari și că agenția va implementa măsuri extraordinare pentru a nu-și plăti obligațiile pentru o perioadă de 5 luni, adică până pe 5 iunie. SUA are acum nevoie disperată de bani. Vânzarea de arme e o soluție, dar încasarea e lentă și partea leului o iau producătorii privați. Iar în ceea ce privește Ucraina, ce va mai rămâne din acest stat nu va mai fi solvabil. Aceeași publicație https://dailyreckoning.com/what-debt-ceiling-crisis/ spunea; ,,În absența aprobării Congresului, pentru a ridica plafonul datoriei, guvernul federal nu se mai poate îndatora…. Cufărul său de război se va goli până la începutul lunii iunie, în lipsa unui acord de ridicare a plafonului datoriei. Guvernul Statelor Unite sărac, fără bani, ar cădea în… faliment…. Insă guvernele suverane precum Statele Unite pot tipări bani noi. Cu toate acestea, există o limită legală a cantității de bancnote care poate fi în circulație la un moment dat. În mod ironic, nu există o limită similară a cantității de monedă. Un statut puțin cunoscut îi conferă secretarului Trezoreriei americane autoritatea de a emite monede de platină în orice denominație. Așa că unii politicieni au sugerat ca Trezoreria să creeze două monede de 1 trilion de dolari, să le depună în contul său din Rezerva Federală și să emită cecuri…” (în contul acestor – valori – n.n.) Acest truc legal autorizează Trezoreria Statelor Unite să bată monede de platină. Important este că nu limitează valorile monedelor la cantități specificate de dolari. Cu alte cuvinte, dacă SUA tipărește 31 de monezi de platină pe care scrie că fiecare valorează un trilion de dolari, America, formal, a devenit solvabilă. Până acum, Statele Unite nu s-au confruntat cu o amenințare existențială de la înfrângerea puterii imperiale britanice. A preluat controlul pământului de la Atlantic până la Pacific, punându-i pe proprietarii de drept în rezervații. Protejați de oceane și de vecini mai slabi în sud și nord (adică, Mexic și Canada), americanii nu au avut niciodată experiența invaziilor străine. Fără inamici capabili să o atace, America a dezvoltat un fel de complex mesianic. Intervenția de la sfârșitul celui de al doilea Război Mondial în conflict a conferit SUA diploma de salvator. Soldații americani au mers și în alte misiuni „pentru a oferi libertate și democrație”. Aventurile militare americane de peste mări au cerut întotdeauna un răufăcător. În Vietnam a fost comunismul internațional. În Irak a fost pretextul pericolului nuclear, în Libia și Siria a fost terorismul internațional, iar Iranul e menționat în mod regulat ca fiind răufăcătorul de serviciu care trebuie sancționat. Bombardarea Serbiei în 1999, folosind proiectile cu uraniu sărăcit, a fost făcută tot în numele democrației și pentru crearea viitorului stat Kosovo. O altă poveste de ,,succes” a intervenției americane o constituie Afganistanul. După https://www.paulcraigroberts.org/2023/02/06/can-the-american-leviathan-be-tamed/ ,,În 2001, talibanii eliminaseră în esență producția de opiu din Afganistan. După 16 ani de program american de eradicare, producția de opiu a depășit topurile, Afganistanul reprezentând 80% din producția ilegală de opiu din lume.
Se poate spune că intenția Washingtonului nu a fost niciodată de a eradica producția de opiu, ci de a o prelua ca o altă sursă de venit nebugetat al CIA cu care să mituiască și să răstoarne guvernele…”
Acum există un nou răufăcător – Rusia – care a atacat, evident neprovocată, democrația ucraineană ce se implementa, cu tunurile, în Dombas, sub patronajul Pentagonului. A se vedea https://www.thenation.com/article/politics/congress-has-removed-a-ban-on-funding-neo-nazis-from-its-year-end-spending-bill/ În perspectivă se profilează viitorul stat terorist, China, care râvnește la propriul teritoriu. Dar China nu va invada niciodată Taiwanul. Taiwanezii se consideră chinezi. Investițiile Chinei în firmele hi-tech din Taiwan sunt de peste 60%. Partidul pro China KMT a obținut 46% din voturi la ultimile alegeri. Toate acestea sunt fapte. Lucru ciudat, nici China, nici Rusia modernă nu a capturat sau controlat vreo țară din America Latină, Africa sau Asia. Aceasta este istoria SUA … a băieților buni. Faptul că Rusia nu a căzut în urma sancțiunilor și implicării tot mai intense a NATO în conflictul din Ucraina, e o lovitură de baros asupra economiei americane. Calculele au fost greșit făcute și SUA a ,,jucat totul pe o singură carte”. Ce ar mai însemna NATO ori SUA în ipoteza că Rusia ar câștiga? De aceea Europa va fi sacrificată, dacă interesul SUA o cere. Și o va cere. Moneda de un trilion de dolari e expresia a ceea ce a exportat până acum America. Imaginea holiudiană a unor valori democratice fără acoperire în realitatea concretă.
Jr. Adrian M. Ionescu
