Ucraina a început dragarea canalului Bîstroe, amenințând o bună parte din Delta Dunării, zonă protejată prin zeci de acord internațional, european și bilateral. Și ce dacă? Disperați să inunde piața europeană (mai ales cea românească, vulnerabilă tare, cu cereale neverificate), ucrainienii vor să adâncească ruta de navigație care le va aduce acces mai ușor la porturile noastre dunărene. Nu mai contează nici prevederile de drept internaţional aplicabile, nici reglementările în materie de protecţie a mediului, iar ecopoliticienii din UE se pare că au uitat să salveze planeta. Cu tupeu ce frizează nesimțirea, diplomații ucrainieni declară că, lucrările distrugătoare vor continua, însă partea română va fi informată în prealabil şi va avea loc convenirea acestora în conformitate cu legislaţia în vigoare, acordurile şi convenţiile internaţionale. Adică, noi ne vedem de treabă, că Europa ne permite orice! Mai mult, ceartă România pentru că s-a sesizat în fața eco-crimei și ne spune că nu suntem responsabili când (ne) alarmăm, amenințând că prejudiciem relațiile bilaterale și alimentăm propaganda rusă! Serioooos? Adică pentru libertatea Ucrainei ar trebui să sacrificăm inclusiv Delta Dunării? Chiar trebuie să plătim și acest preț?
Apropo de ticăloșii ce sunt acoperite de vorbe frumoase, doctorul ce a implantat 238 de dispozitive luate de pe cadavre a spus că el, de fapt, a salvat vieți! Era să spun că ăsta-i tupeu ucrainean, dar nu am voie în numele solidarității… Și mai grav, dacă se poate, e că o mare parte dintre aceste intervenții „nu erau necesare”, efectuate în urma unor „diagnostice fictive” sau prin recomandarea unor tratamente care au provocat simptome specifice. Bineînțeles că medicul nu era singur în acest trafic monstruos cu viața oamenilor, ci era însoțit de vreo șase colegi doctori, la fel de lacomi și fără rușine! Cu salariu de peste 20.000 de lei lunar, adică vreo 4.000 de euro, un medic român s-a pretat la cel mai ordinar trafic posibil – cel cu nenorocirea unui bolnav disperat să-și salveze viața!
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE vrea să își unească forțele cu industria de apărare pentru a accelera producția de muniție de care are nevoie Ucraina. Chiar așa? Care UE vrea? A întrebat doamna nemțoaică pe cineva, sau tupeul împrumutat de la ucrainieni ține loc de democrație? Deși nu a răspuns la întrebările legate de contractele de sute de miliarde din 2020-2021, frau Ursula vreasă procedeze în același fel ca în timpul pandemiei de coronavirus, când s-a pus problema achiziției de vaccin anti-COVID-19. Asta seamănă a șmen ordinar, deoarece se știe că la grămadă se pierde urma banilor și comisioanele vin mai ușor. Văd că doamna Kovesi, prim-procuror european, anchetează doar minicazuri de furt din banii europeni. Pe când un dosar despre marea corupție de la vârful UE? Nu va exista așa ceva! Până atunci, vor fi alte zeci și sute de miliarde de euro băgate în gușa deja umflată a fabricanților de armament din Occident, iar conturile șefilor UE vor fi tot mai burdușite.
Că tot veni vorba de anchete, Biroul de control al activelor străine al Departamentului Trezoreriei SUA verifică afacerile Raiffeisen Bank International (RBI) în Rusia, bancă foarte-foarte-foarte prietenoasă cu regimul lui Putin, căruia încă îi oferă bani pentru a-și ține economia în picioare. Americanii au cerut Raiffeisen să spună exact ce afaceri fac în zona Donbas, Ucraina şi Siria, inclusiv tranzacţiile şi activitatea anumitor clienţi. Cu arhicunoscutul tupeu numit mai sus, avocații băncii austriece vă vor trimite informațiile în… trei rate, în aprilie, mai şi iunie.
Sigur că Rusia e un stat agresor, care a atacat un stat independent. Sigur că Putin e un frustrat periculos orbit de putere. Sigur că Europa merită pace și prosperitate. Dar cu ce preț? Cei ce conduc astăzi sunt în stare și suficient de cinstiți să ne ajute oamenii? Ține loc tupeul vorbăreț de competență și transparență?
