*Revista Plumb, Nr. 190 / Ianuarie 2023 prezintă pe prima pagină câteva subiecte din cuprinsul său, ca și un mini-portret al jurnalistului, scriitorului și istoricului băcăuan, Marius Mircu, pseudonimul lui Israel Marcus (1909 – 2008), fratele lui Solomon Marcus și al lui Marcel Marcian, cel de la a cărui moarte se împlinesc anul acesta, 15 ani (pe 4 septembrie 2023).
În semn de omagiu și prețuire pentru contribuția adusă la istoria jurnalismului românesc, Filiala Bacău a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România îi poartă numele. În afară de faptul că a fost un jurnalist și un reporter de excepție, Marius Mircu a scris peste patruzeci de cărți, sub numele real, Israel Marcus și sub pseudonim.
Desigur, geniul spiritualității românești, Mihai Eminescu este prezent, ca în fiecare an, în lunile ianuarie și iunie, cu o serie de rememorări, analize și dedicații ale literaților noștri, cu intervenții în acest număr ale lui Ioan Vulcan-Agniteanul (,,Eternul Eminescu”), Mihai Buznea (,,Sfinx Eminescu – Rostiri profetice”), Petruș Andrei (,,Eminesciene…”), Ionel Necula (,,Doru Scărlătescu și masiva sa exegeză eminesciană”). Alte titluri din cuprinsul revistei: ,,`Vocile` exilului cultural românesc din spațiul francez” (Livia Ciupercă), ,,Un profil mai puțin cunoscut prezentat în `Curierul Slănicului Moldova`: C. B. Pennescu” (Romulus-Dan Busnea), ,,Istoria anecdotică și infailibilă a literaturii române – Angela-Ana Grădinaru” (Cristina Ștefan), ,,Raport despre moartea scriitorilor (I): Dante Alighieri” (Petrache Plopeanu), ,,Gânduri vechi, gânduri noi…” (Dumitru Brăneanu), ,,Statuia lui Eminescu în Ardeal și câte ceva despre opera lui Ion Creangă” (Corneliu Carp), ,,Scriitori băcăuani la Gaudeamus 2022, valize și flori” (Paula Bârsan), ,,Martor, Cuvinte-ndrăgostite și Muzica zilelor noastre – Nicu și `Zan`” (trei mini-înfățișări ale unor momente din viața lui Firiță Carp) etc.
*Revista ,,Cadran cultural”, Nr. 1 / Ianuarie-februarie 2023 ne atrage atenția pe primă pagină cu poezia ,,Dacă n-ar fi Eminescu”, dedicată poetului nostru național, de către Mioara Baciu, câștigătoarea Premiului I la Festivalul Internațional de Creație Literară ,,Freamăt de codru și ape”, ediția I, care a avut loc la Slănic-Moldova, în zilele de 15 și 16 ianuarie, cu prilejul evenimentului anual ,,Ziua Culturii Naționale”. O cronică a manifestărilor din cele două zile este prezentată de Cornel Simion Galben, redactorul-șef al publicației. Tot domnia sa ne informează că nu prea departe, la Târgu-Ocna, a făcut un popas de câteva ore ,,Tricolorul călător” (în 23 ianuarie), drapelul lung de 100 de metri, care a fost preluat de zeci de elevi și purtat desfășurat, de la Biserica-monument ,,Răducanu” până la Primărie, animând Piața ,,C. Negri”, unde s-a desfășurat un spectacol de cântece patriotice și muzică folk. Manifestarea itinerantă ,,Unirea face Puterea – Tricolorul călător” este un proiect inițiat de scriitorul și jurnalistul Victor Mihalache.
Și tot domnia sa, după ce realizează un interviu la ceas aniversar cu scriitoarea și poeta Mara Paraschiv, aduce în prim-plan și în acest număr, o serie de personalități născute în luna februarie (așa cum o face în fiecare lună): poetul, traducătorul și publicistul Radu Cârneci (1928 – 2018), universitarul Ștefan Tomozei (1918 – 1989), criticul de teatru Carmen Mihalache (1953), scriitoarea Mara Paraschiv (1938), alături de alte două tabele în care sunt prezentate și alte aniversări și comemorări din lunile ianuarie și februarie. Bineînțeles, continuă deja serialele consacrate ale revistei, precum ,,Între breviar și jurnal” (Cosntantin Călin), ,,Cântec de prieten” (Dan Sandu – dedicat lui Calistrat Costin) și ,,Contabilitate” (Ion Dinvale). De asemenea, mai sunt prezentate pe scurt și câteva dintre spectacolele iernii, printre care și evenimentul de la mijlocul lunii decembrie 2022, intitulat ,,O viață dedicată semenilor”, care a marcat și primul centenar al unei personalități de vază din istoria stațiunii Slănic-Moldova: Dr. Romulus C. Busnea (1922 – 2022), medic și publicist, fost director al stațiunii de la poalele Nemirei. Alte titluri din sumarul revistei: ,,Ion Burlacu – un veteran?” (Radu Ciobanu), ,,Alexandru Scurtu despre relația dintre poezie, istorie și filosofie la Eminescu” (Ștefan Munteanu), ,,Din poezia avangardei” (în traducerea lui Leo Butnaru), ,,De la început la sfârșit” (secvențe de roman semnate de Leonard Popa), ,,Un spectacol al mântuirii și al nemuririi” (Emilian Marcu).
Pe acesată cale, doresc să înlătur o omisiune din prezentarea de luna trecută a acestei revistei (nr. 6 / noiembrie – decembrie 2022) și anume: articolul ,,Petre Vlase – Vector al culturii tradiționale băcăuane”, semnat de conf. univ. dr. Ioan Dănilă, parte integrantă a paginilor dedicate omagierii personalității lui Petre Vlase, profesor, maestru coregraf și fost manager al renumitului Ansamblu Folcloric ,,Busuiocul” din Bacău. Este important și deosebit de interesant faptul că distinsul profesor și publicist băcăuan a descoperit în cercetările sale că Petre Vlase ,,a fost și un cronicar al evenimentelor din aria sa de interes”, despre care acesta a scris în diverse publicații și care s-au concretizat în volumul ,,Contribuții la cunoașterea și valorificarea jocurilor populare băcăuane” (Bacău, Editura ,,Corgal Press” 2011; tiraj nou , 2015; 462 p. și 2 CD-uri; coperta, Ilie Boca), singura carte scrisă de Petre Vlase, dar una de referință, așa cum precizează profesorul Ioan Dănilă. După ce mai amintește și de ajutorul prețios și de neuitat pe care același Petre Vlase l-a dat la deplasarea fondurilor de carte și publicații (inclusiv a obiectelor cu valoare muzeografică), de la Colegiul Național Pedagogic în corpul B al Universității ,,Vasile Alecsandri” din Bacău, prof. Ioan Dănilă conchide: ,,Ferment important al vieţii spirituale băcăuane, Petre Vlase are un loc special în amintirea slujitorilor şi iubitorilor culturii populare locale”. Așadar, dragă domnule profesor Ioan Dănilă, doar din mare grabă și departe de orice intenție, îmi cer scuze pentru omisiunea din numărul trecut al revistei și vă asigur de tot respectul și prețuirea mea!
A consemnat Romulus-Dan BUSNEA
