Văz şi auz

INDICATIVUL DIN CUVÂNT. În inima numelui tău, Europă, e „ro”: Românimea de-a pururi,/ Români şi Românce purtându-te-n inimi, în inima ta, Europă! Adevărul liric şi lingvistic a fost găsit de poetul Aurel Şorobetea în 2014 („Familia”, Oradea, nr. 11-12). Predestinare.

DREPTUL LA VIAŢĂ. „– Aveţi vreo dorinţă? – Da. Una singură!/ Vreau să trăiesc:/ ca să mă bucur de soare,/ să mă plimb, să meditez, să visez,/ să comunic cu oamenii,/ să continui să exist pentru dans şi viaţă/ şi ca să fie pace pe planeta albastră” (Mihaela Atanasiu, artistă; dialog din presa anului 1988).

PREPOZIŢII… FOTBALISTICE, AZI…  Nu e aşa de departe Campionatul Mondial de Fotbal pentru a actualiza un subiect lingvistic: soarta a două prepoziţii care intră în combinaţia de cuvinte desemnând finalul unei competiţii. Când reporterii noştri sportivi comentau deznodământul unui meci din ţară, se făcea adeseori economie la prepoziţiile „cu” şi „la”, încât echipa X termina întrecerea „doi unu”, în loc de „cu doi la unu”. Transmisiile din Qatar sau informaţiile sportive din finalul buletinelor de ştiri de la Radio-România Actualităţi din acele zile erau impecabile: „Ecuador a învins-o pe Qatar cu doi la zero” (Gabi Bucur, 21 nov.); „… a învins cu doi la zero” (Ştefan Alexiu, 22 nov.; ar fi mers aici încă două cuvinte, pentru precizie: „cu [scorul de] doi la zero”); „… a câştigat cu doi la zero” şi „… a pierdut cu scorul de unu la doi” (Catrinel Oprişiu). La televiziune – culmea! – pare a nu fi semnalată tendinţa de suprimare a prepoziţiei/ prepoziţiilor: „Farul a câştigat cu doi la zero” (Pro TV, 16 oct. 2022).

…ŞI IERI. Constantin Teaşcă, antrenor, dar şi scriitor sportiv, reproduce în bestsellerul său „Ce rău v-am făcut?…” (Iaşi, Editura Junimea, 1975, p. 185) o secvenţă de comentariu fotbalistic din… 1964: „C.S.M.S. Iaşi a câştigat cu 5-1 şi a rămas în categoria A” (Informaţia Bucureştiului, 8 iulie 1964).

LICHIDELE, SĂRACELE. Sunetele l şi r, numite în fonetică consoane lichide, dau de furcă micuţilor care învaţă să vorbească, însă dau şi farmec rostirilor dacă acestea sunt reproduse la „Colţul copiilor” (RRA, ora 7,45). Deseori vibranta r este înlocuită cu laterala l: „Eu vleau un lobot cale să facă să ningă” (Adelina, 6 ani), iar uneori îşi schimbă locurile: „Omul de zăpadă se face din burgălaşi”.

DE ZIUA UNIRII. Marţi, 24 ianuarie, la un post de radio suntem întrebaţi dacă ştim că pe bancnota de 10 lei, pe revers, este un fragment din tabloul „Rodica”, de Nicolae Grigorescu (1838-1907), al cărui portret se găseşte pe avers. Da, ştim (bancnota este des utilizată), dar am fi dorit să ni se adauge că titlul picturii şi mai ales elementele care compun reproducerea amintesc de creaţia lui Vasile Alecsandri, „Rodica” (publicată în Convorbiri literare, la 15 mai 1868). Pictorului i-a fost de folos prima strofă: „Purtând cofiţă cu apă rece/ Pe ai săi umeri albi, rotunzori,/ Juna Rodică voioasă trece/ Pe lângă junii sămanători”.