-Un alt mod de a marca în Bacău Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului (27 ianuarie 1945)
27 ianuarie este Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, fiind desemnată de Rezoluția privind Comemorarea Holocaustului (60/7) a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), din anul 2005. La 27 ianuarie 1945, Armata Roșie a eliberat lagărul de concentrare și de exterminare Auschwitz-Birkenau.
În acest an, Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului (27 ianuarie 1945) va fi marcată la Bacău și prin lansarea lucrării „Auxiliar curricular #LecțiadeistorieALTFEL povești de viață din perioada Holocaustului”, parte integrantă a auxiliarului curricular „Optimizarea procesului educațional a lecțiilor de istorie online, cu ajutorul noilor tehnologii – auxiliar curricular”, aprobat prin OME Nr. 4642/18.08.2021 de comisia de specialitate din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație.
Ea a apărut sub egida Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România – „Elie Wiesel”, coordonatori fiind: prof. univ. dr. Alexandru Florian, directorul general al INSHR-EW, Ana Bărbulescu, doctor în sociologie, cercetător științific, INSHR-EW, lector univ.dr. la Universitatea București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială și Gabriel Stan, membru al Comitetului pentru programe educaţionale şi parteneriate cu instituţii academice al INSHR-EW, profesor la Colegiul Economic „Ion Ghica” Bacău.
La elaborarea acesteia au mai contribuit, în calitate de autori Marius Cazan, doctor în istorie, cercetător științific, INSHR-EW, Roxana Popa, doctor în științele comunicării, consilier relații publice și programe educaționale, INSHR-EW, Petre Matei, doctor în istorie, cercetător științific, INSHR-EW și Nicolae Drăguşin, doctor în filosofie, cercetător științific.
Recent, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României, ea a văzut lumina tiparului, putând fi consultată în format letric și pe suport electronic.
„Auxiliar curricular #LecțiadeistorieALTFEL povești de viață din perioada Holocaustului” este o construcție complexă, cuprinde două părți „Optimizarea procesului educațional al lecțiilor de istorie online, cu ajutorul noilor tehnologii” și „#Poveștideviață din timpul Holocaustului”. Această structură a fost determinată de faptul că ea este structurată, în egală măsură, ca o resursă pentru elevi, oferind acestora conținuturi și activități care incită la abordare critică, la interactivitate și la descoperirea de surse autentice și valorase de informare în domeniul istoriei, dar în egală măsură include și un valoros și actual inventar metodologic pus la dispoziția cadrelor didactice, pentru facilitarea unui parcurs educațional eficient și atractiv, în contextul predării-învățării-evaluării în sistem online, în format sincron și asincron.
Prima parte a lucrării „Optimizarea procesului educațional al lecțiilor de istorie online, cu ajutorul noilor tehnologii” este alcătuită din șase capitole, într-o logică internă solidă și cu o articulare firească și didactică, astfel încât beneficiarii direcți, cadrele didactice care vor dori să îl valorifice în activitățile de predare-învățare-evaluare, să poată regăsi nu doar conținuturi, activități atractive de învățare, aplicații și exerciții de evaluare, ci și o incursiune inițială în ceea ce înseamnă noile provocări ale învățării, valorificarea noilor tehnologii în actul didactic, particularități ale managementului clasei în contextul organizării procesului educațional în sistem blended – learning, strategii de motivare și cooptare în învățare a elevilor în clasa digitală.
Capitolul 1 este așezat într-un context explicativ mai larg, modul în care procesul de predare-învățare-evaluare este redimensionat prin folosirea tehnologiilor informaționale moderne, subliniindu-se valențele lor formative, dar și nevoia de abilitare a cadrelor didactice pentru integrarea optimă acestora în demersurile educaționale.
Capitolele 2 și 3 propun o incursiune în specificul managementului clasei de elevi și pun la dispoziție resurse de informare valoroase cu privire la metode de stimulare, de motivare a elevilor, de cointeresare în actul învățării, prin exploatarea valențelor formative ale noilor tehnologii, iar Capitolul 4 asigură un sprijin concret prin punerea la dispoziția cadrelor didactice a unor modele de organizare a învățării la distanță, reguli de gestionare a clasei, exemple de tutoriale și platforme care pot fi accesate, modalități de organizare a evaluării și valorificare a feedback-ului formativ, sincron și asincron, dar și față în față. Totul prin conectarea, în text, a numeroase link-uri către resurse digitale concrete.
Auxiliarul are inclus în structura sa un capitol special dedicat specificului proiectării lecțiilor de istorie, Capitolul 5 detaliind elementele de context pentru proiectarea în cazul activităților de predare-învățare-evaluare, algoritmul și etapele proiectării unei lecții de istorie, exemple concrete și aplicații privind proiectarea lecțiilor digitale la istorie, iar Capitolul 6 vine, în construcția auxiliarului cu resurse valoroase metodologic, detaliind și exemplificând de această dată metode activ-participative de predare-învățare-evaluare în lecțiile, exemple de aplicații IT, care permit interactivitate și stimularea gândirii critice la elevi, în procesul învățării active.
Partea a doua „#Poveștideviață din timpul Holocaustului”, consistentă și valorosă, nu doar din perspectiva surselor de informare puse la dispoziția elevilor, foarte multe, provenite din arhivele Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, ci și a formatului extrem de atractiv al conținuturilor propuse și a aplicațiilor construite, care facilitează interactivitatea și învățarea activă, are la rândul său caracteristici de construcție care dau plus valoare științifică și didactică.
Cele 12 lecții de „istorie altfel”, din acest ultim capitol, pornesc de la competenţele generale ale disciplinei „istorie”, definite în programa de trunchi comun şi formează noi competenţe specifice, care vor fi realizate prin operarea cu noi conţinuturi vizând teme, capitole care nu sunt cuprinse în programa de trunchi comun.
Astfel, fiecare dintre cele 12 lecții/activități de învățare propuse, este însoțită de o descrierea rezumativă inițială, conține studii de caz documentate cu materiale extrem de relevante și ilustrative din arhiva INSHR, oferă trimiteri bibliografice suplimentare, propune activități de reflecție și evaluare, subsumate cu denumirea „#Povești de viață din timpul Holocaustului”.
De asemenea, fiecare din cele 12 activități propuse în această parte a doua, conține un link către materialul de învățare de utilizat cu elevii, material care încorporează, pe fiecare lecție, fotografii, grafice, hârți, povești de viață, interviuri, documente din arhive, teme de discuții și teme de reflecție, toate articulate într-un demers didactic incitant, cu resurse ușor de accesat de către elevi și profesori și cu rezonanță emoțională deosebită, care face ca istoria să devină parte din viața elevilor, nu o disciplină școlară obligatorie.
„Lucrarea, în mod firesc, vine în continuarea celor două programe pentru cursul opțional „Istoria evreilor. Holocaustul”, aprobate prin ordin de ministru, în anii 2005 și 2006, ale căror autor sunt, dar și în întâmpinarea programei școlare pentru disciplina obligatorie „Istoria Evreilor. Holocaustul”, pentru învățământul liceal și învățământul profesional, care va intra în vigoare începând cu anul școlar 2023 – 2024. Ea se adresează elevilor, cadrelor didactice, dar și tuturor celor care sunt curioși să (re)descopere istoria României sub diversele ei forme și conține mărturii ale celor care au supraviețuit sau au fost martori ai evenimentelor din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, informații despre evenimente care au schimbat și au curmat vieți. Publicația ne trezește apetitul pentru a cunoaște, a descoperi istoria Holocaustului din România și ne ajută să înțelegem importanța unei lumi fără ură și a combaterii atitudinilor extremiste”, ne-a declarat profesorul Gabriel Stan, coautor.
O primă prezentare a acestei lucrări va avea loc în cadrul Conferinței Internaționale „Antisemitism și Antisionism – practici și realitate în România”, care va fi organizată de MCA România – Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului în România, Asociația Sionistă din România – Romania Zionist Association și de Asociația de Prietenie România – Israel.
