În Israel coexistă două limbi de stat: ebraica, vorbită de majoritari și araba, adică limba dușmanului. Secundar se vorbește rusa și engleza. Israelul nu discriminează cetățenii israelieni care nu utilizează ebraica în relațiile curente. De ce oare? În Ucraina lui Zelensky riști să fii împușcat dacă vorbești rusa iar ucrainienii etnici ruși din Dombas au simțit asta ani de zile înainte de invazie. Și dacă în contextul conflictului ar exista o minimă înțelegere pentru interzicerea limbii ruse, nu există nici o justificare pentru a interzice utilizarea limbii române în administrație și unități de învățământ în zonele locuite de români, care sunt cetățeni ucraineni. Mai nou, în vizorul autorităților ucrainene au intrat și bisericile de rit ortodox frecventate de etnicii români. Interesant e că România a putut găzdui 3 milioane de ucraineni și Televiziunea Română a alocat un canal special în limba ucraineană imediat după invazie, iar în Ucraina cinci sute de mii de români , (al treilea grup etnic din Ucraina) care se află pe pământul strămoșilor lor, continuă de zeci de ani să fie discriminați de noul stat ucrainean ce tinde declarativ spre integrarea în UE. Modelul ucrainean a fost însușit și de Letonia. De la începutul invaziei din Ucraina, în Letonia (care are cca. 2,03 mil. locuitori)au fost introduse noi legi care, printre altele, restrâng și uneori interzic limba rusă în viața publică și în școli. Obiectivul este ,,îmbunătățirea integrării (!?) persoanelor a căror limbă maternă este rusa”, grup care reprezintă peste o treime din populația țării,relateaza La Razon preluat de Rador. E de subliniat că Letonia,membră UE și NATO, a aderat la ,,valorile occidentale” care par a fi altele decât cele care ni s-au predicat nouă la aderare. In Franța, o țară cu tradiții democratice și leagănul iluminismului aflăm că, ,,…… autoritățile de la putere și-au atins obiectivele: închiderea RT Franța. Sub acoperirea celui de-al 9-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei – ” spune;https://reseauinternational.net/valeurs-occidentales-apres-le-bannissement-de-rt-france-paris-gele-ses-comptes/, care e printre puținele publicații ce au difuzat la finalul săptămânii trecută comunicatul de presă al colegilor de breaslă,care susțin că, în fapt, sancțiunile; ,,….nu vizează canalul nostru, ci acționarul și compania-mamă – Direcția Generală a Trezoreriei a decis să înghețe conturile bancare ale RT Franța, ceea ce face imposibilă continuarea activității noastre……123 de angajați francezi – inclusiv 77 de jurnaliști care dețin cărți de presă,– riscă acum să nu li se plătească salariul din ianuarie și își vor pierde locurile de muncă ….” Dincolo de impactul economic se pune problema viitorului pluralismului mass-mediei, a independenței – cel puțin morale – și a libertății de gândire și de exprimare în societatea noastră. Acesta este este doar un pas extrem de periculos, care a urmat celui care a suprimat dezbaterile despre eficiența vaccinării și gradului real de pericol al ,,pandemiei”. RT era un canal media rus, dar oare un punct de vedere alternativ poate dăuna unei democrații ce se pretinde ,,consolidată”? Cât de consolidată e, dacă nu poate rezista unei confruntări? A devenit, se pare, democrația ucraineană un model pentru Europa și nu ar trebui să ne îndoim de afirmațiile autorităților, oricare ar fi acestea? Domnul președinte Zelensky tocmai a declarat la Davos că președintele Putin, de fapt, a murit. Și dacă în narativul oficial Zelensky e templul adevărului și Putin e opusul, înseamnă că ultimul chiar a murit și dacă apare în public ne minte. Consilierul președintelui Zelenski, Oleksiy Arestovič, tocmai și-a desenat o țintă pe piept. Domnia sa a intrat în malaxorul ,,furiei populare” la începutul acestei luni când o rachetă balistică antinavă rusă X-22 a lovit un bloc din Dnepropetrovsk. Au murit 45 de persoane și alte zeci au fost rănite. Într-un comentariu la un canal de YouTube, la câteva ore după atac, Oleksiy Arestovič a spus că racheta a detonat după ce a fost doborâtă de forțele de apărare aeriană ucrainene. „Racheta a fost doborâtă, a căzut pe alee, a explodat când a căzut”, a spus el pentru Feigin Live. citat de; https://romania.europalibera.org/a/consilier-zelenski-demisie-racheta-rusa-dnipro-/32228298.html . Afirmațiile sale au intrat încoliziune cu declarațiile președintele Zelensky care a susținut că rușii sunt direct responsabili de incident. Arestovič a refuzat să-și ceară scuze timp de două zile, iar mai apoi și-a dat demisia. Dincolo de demisia lui Arestovič, rămâne totuși o chestiune nerezolvată; interceptarea și anihilarea de către armata ucraineană a rachetelor lansate de armata rusă se supun ori nu legilor fizice ale atracției gravitaționale? Adică, unde au căzut resturile epavelor până acum? Multe obiective civile, neînsemnate strategic, ce nu justificau militar/ economic calificarea lor ca țintă, în narațiunea ucraineană au fost în mod voit atacate de ruși. E oare posibil să fi fost victimele colaterale și inocente ale apărătorilor ucraineni? Sigur că agresorul e vinovat întrucât dacă nu ar fi atacat, Ucraina nu ar fost nevoită să se apere, deci vina aparține celui ce a inițiat atacul. Raționamentul formal este corect dar dacă mergem mai departe pe aceeași logică, ar trebui să vedem motivul pentru care Rusia a atacat Ucraina…. Opțiunile de analiză sunt deschise, însă nu în planul narațiunii oficiale. „Sunt rus și îmi iubesc țara, dar am mulți prieteni în Ucraina, iar durerea și suferința acum îmi frânge inima….. a forța artiștii și alte personalități publice să-și exprime opiniile politice în public și să-și denunțe patria,nu este corect.” afirma Anna Netrebko, artistă a operei din Viena, citată de https://www.aljazeera.com/news/2023/1/8/ukraine-puts-dozens-of-russian-public-figures-on-sanctions-list. Ea a spus că s-a „împotrivit” războiului, dar cu toate acestea se află pe lista sancțiunilor președintelui Zelenschi. Pe aceeași listă figurează starul pop rus Philipp Kirkorov și Nikita Mikhalkov, regizor de film, scenarist, producător și deținător al unui Oscar, a două premii Leul de Aur decernate la Festivalul de Film de la Veneția, câștigător al unui Grand Prix la Cannes și a multor altor premii, toți cei trecuți pe listă vor avea înghețate toate bunurile deținute în Ucraina. Sancțiunile vor fi în vigoare timp de 10 ani. În acest caz, Ucraina aplică ,,Decizia №2022/2476 a Consiliului UE din 16.12.2022 de completare a Deciziei №269/2014 a UE privind măsuri restrictive împotriva actelor care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei”. Ucraina, aflata într-un război a cărui miză e supraviețuirea sa, nu a făcut decât să-și imite mentorii. Să ne amintim de bunurile ,,oligarhilor ruși” confiscate de către ,,occidentul colectiv” prin decizie politică, fără a analiza în prealabil dacă există o vinovăție a respectivilor ,,oligarhi”. Nu pierderile oligarhilor cu pricina sunt subiectul, ci așa zisa democrație care, încălcându-și propriile principii, deschide poarta tuturor abuzurilor. Amintiți-vă de represiunea camionagiilor și a susținătorilor lor din Canada în perioada demonstrațiilor anti-COVID, oameni cărora li s-au blocat conturile FĂRĂ ORDIN JUDECĂTORESC, de cenzurarea specialiștilor ce infirmau necesitatea vaccinării, etc. Evident că și în Rusia se manifestă cenzura, însă acolo există, așa cum ni se spune, un ,,sistem represiv nedemocratic” . În concluzie, cenzura de acolo e o componentă intrinsecă a sistemului. În spațiul euroatlantic, însă, ne autodefinim ca fiind o democrație dar…. ne inspirăm din măsuri slave. Prin introducerea cenzurii pe care public o repudiem, mai adaugăm măsurii inițiale alte ingrediente toxice: ipocrizia și dubla măsură,asociindu-le tacit ca fiind standarde de democrație. Asta pare să fie prefigurarea a ceea ce ni se pregătește; NOUA NORMALITATE.
Jr. Adrian M. Ionescu
