De câteva zile se află în chioșcurile de presă numărul 497 al revistei „Viața Băcăuană”, editată de Fundația Culturală „Georgeta și Mircea Cancicov” pentru lunile octombrie-noiembrie.
Acest număr al revistei stă sub semnul celui mai important eveniment organizat chiar de editori, a XIX-a ediție a Festivalului Național de Creație Literară Avangarda XXII, căruia îi sunt dedicate 28 dintre cele 32 de pagini ale publicației (dacă punem la socoteală și cele patru coperți ale ei). Generosul spațiu publicistic acordat acestui eveniment se justifică prin amploarea manifestării la care au fost prezenți numeroși scriitori din toată țara și prin importanța celor două teme puse în dezbatere: „Destinul scriitorului în prezentul confiscat de mass-media și de publicitate” și „Ecumenismul – erezie sau mântuire?”. Alături de acestea, s-a impus și prezentarea premiilor festivalului din acest an și a celor care le-au acordat, dar și a celor care le-au primit.
În paginile revistei pot fi citite, astfel, alocuțiunile și intervențiile în dezbaterea despre destinul scriitorului în prezent ale scriitorilor Adrian Dinu Rachieru, Cassian Maria Spiridon, Iacob Florea, Firiță Carp, Alexandru Ovidiu Vintilă, Nicolae Toma și Isabel Vintilă. La fel de interesante și incitante sunt și alocuțiunile și opiniile din dezbaterea pe tema ecumenismului, în care baza discuțiilor a fost asigurată de preoții Mihail Tomozei, Cornel Paiu și Iulian Vasile Adam. Opinii despre acest festival aparțin și scriitorilor Nicolae Tzone, Ioan Ouatu și Ecaterina Petrescu Botoncea.
Alte trei pagini sunt dedicate unui substanțial și acroșant interviu cu medicul Doina Emanuela Lazăr, șefa Secției Neurologie a spitalului din Bacău, pe tema consecințelor accidentului cerebral.
Tot în acest număr putem citi considerații și prezentări ale spectacolului „La est de sud” de Mircea M. Ionescu, prezentat în programul Simpozionului național de estetică organizat recent la Centrul de Cultură „G. Apostu” din Bacău. Mai aflăm, de asemenea, câteva amănunte și despre dezvelirea bustului generalului Dimitrie Lecca în curtea conacului familiei Lecca din satul Radomirești (Letea Veche).
