1ʼ’. Evaluarea naţională
Avem voie să intervenim în textul unui scriitor?
Pentru a găsi răspuns, am cercetat conţinutul subiectului I lansat de Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie (C.N.P.E.E.). Am dat aici de poezia „Pilotul”, de Vasile Alecsandri, mai puţin cunoscută, dar utilă prin mesajul ei. (Rezumăm: timonierul unui vas de transport călători conduce cu dibăcie nava pe o furtună cumplită, noaptea; pasagerii se gândesc la o moarte iminentă, în timp ce un singur om „Stă la cârmă neclintit” „până-n zori,/ Când limanul vesel pare/ Îmbătând de fermecare/ Pe sărmanii călători”; după acostare, aceştia „Sar pe malul înverzit” fără a-l învrednici măcar cu o privire – darămite cu mulţumiri! – pe „pilotul ostenit”. Mai nou, la coborârea dintr-un avion e aplaudat echipajul…)
Am confruntat textul original (dedicat „Contelui Cavur”; datat „Turin 1859”, apărut în Revista română din 1861; ediţia „Minerva”, 1974) şi am constatat că specialiştii de la C.N.P.E.E. au intervenit în unele porţiuni din ediţia originală: a) nicio zare, în loc de „nici o zare” (adaptare la normele ortografice actuale); Printr-a, Către, în loc de „Pintr-a”, „Cătră” (eliminarea fonetismelor arhaice; nu am înţeles de ce nu a fost înlocuit şi „gemet” cu forma literară, geamăt, care nu ar fi modificat prozodia); b) Ei se duc!, în loc de „Ei se duc!…” (suprimarea punctelor de suspensie micşorează efectul mesajului: cei ce „se duc” în drumul lor, călătorii, nu sunt pe placul lui Vasile Alecsandri); c) Şi-n furtuna-ngrozitoare/ Mâna lui mântuitoare/ Poartă cârma până-n zori: a fost nedrept eliminată virgula de după primul vers. d) O modificare grăbită a dus la pierderea cadenţei versului: Tot ce vântul a dărâmat, în loc de „Tot ce vântul a dărmat”. Măsura a devenit de 8 silabe, încălcând prozodia generală a strofelor. Sincopa lui [î]/ (/â/), promovată de poet, era impusă de cele 7 silabe, în alternanţă cu versurile de 8 silabe. Ar fi trebuit modificată – fără a observa cititorul – structura anterioară, prin renunţarea la o silabă şi folosirea cratimei: Tot ce vântu-a dărâmat. Să le fi părut coordonatorilor de subiecte că-şi permit prea mult? În acest caz, nu ar fi trebuit operată nicio modificare.
Erată
- Pentru fluenţa lecturii, în textul 2 de la subiectul I virgula trebuia înlocuită cu două puncte sau măcar cu o linie de pauză: „Desigur, toate unităţile de măsură sunt arbitrare, poţi să măsori cu metrul sau cu yardul, cu gramul sau cu uncia” (Francisc Munteanu, Oameni, fapte, amintiri). Probaţi lectura cu [:] în locul virgulei de după „arbitrare”. E altceva, nu?
- Tot virgula, biata de ea, este pusă rău în cuprinsul cerinţei 6: „Alcătuieşte o propoziţie[,] în care pronumele personal cu funcţie sintactică de complement direct din enunţul Datorită lui, lecţiilor pe care le ţinea, m-am apropiat de ştiinţa cifrelor. să fie complement indirect”. Atributiva „în care…” este determinativă, nu explicativă.
