Conflicte care păreau îngropate renasc în aceste zile, aparent fără vreo logică. Dar logica există dacă știi să te uiți și să observi că fumul începe să iasă în preajma țărilor care au refuzat să adopte sancțiuni împotriva Rusiei și să se ralieze poziției americane.
În Kosovo se pregătesc oareșce evenimente care amenință Serbia. Nici în Bosnia și Herțegovina lucrurile nu sunt liniștite, entitatea autonomă sârbă – Republica Srpska – fiind amenințată cu sancțiuni și ridicarea autonomiei.
În Uzbekistan au izbucnit revolte în Republica Karakalpakstan, o entitate teritorială care cuprinde 40 % din teritoriul uzbek și care este amenințată cu pierderea autonomiei în urmă unei reforme constituționale. Au existat confruntări între protestatari și forțele de ordine, soldate cu morți și răniți. Președintele uzbek a dat înapoi și a spus că republica își poate păstra autonomia. Este interesant că problema suveranității Karakalpakstan a devenit, brusc, de actualitate în Occident, în ultima perioada. Că de altfel, și alte probleme din Asia Centrală.
O altă atenție bruscă a început să se dea regiunii „Khalistan”, de la granița Indiei cu Pakistanul, locuită de populația Sikh. Recent, Pakistanul a început o campanie media de promovare a Khalistan-ului independent, prin separarea de India. Este interesant că, după 1947, când au fost create cele două țări, sikhii care trăiau în Punjabul rămas la Pakistan au fost expulzați în India. Ulterior, problema Sikh a fost folosită de CIA pentru a pune presiune pe India iar acum ciorba a fost reîncălzită din considerente care nu mai au nevoie de explicații.
Tot în regiune mai este problema Paștunistanului, un scenariu promovat tot de la Washington pentru destabilizarea situației de la granița Pakistanului cu Afganistanul.
Problema kurdă, veche și încă nerezolvată, este ținută în actualitate tot de SUA, care a colaborat cu formațiunile militare kurde în timpul conflictului din Siria. Mai nou, scrie presa germană, kurzii din nordul Siriei au început să se reorienteze către Moscova și Damasc. Turcii au demarat o operațiune specială în Kurdistanul irakian și se pregătesc să facă la fel și în Siria. Interesul turc este să prevină formarea Kurdistanului istoric, care să fie format din teritorii irakiene, iraniene, siriene și turcești. Pentru asta va fi nevoit să facă pace cu Assad și pentru asta a ținut în șah aderarea Suediei și Finlandei la NATO. Rămâne de văzut cum vor aprecia SUA aceasta, având în vedere că americanii le-au spus turcilor că au intervenit militar la est de Eufrat pentru „a nu se transferă ostilitățile din Siria pe teritoriul turcesc”.
