Acum câțiva ani, la Chișinău, autoritățile au autorizat, iar un dezvoltator imobiliar a construit, o mare clădire în apropierea Ambasadei Franței. Din cauza clădirii respective, Franța a trebuit să-și găsească un alt sediu pentru ambasadă și să-și mute serviciile consulare la București. Au trecut anii… Ambasada R. Moldova de la Paris a pierdut procesul cu proprietarul clădirii în care se afla și trebuie să-și găsească sediu… Până acum a primit 20 de refuzuri la solicitarea pentru sediu al misiunii diplomatice și 12 refuzuri la solicitarea pentru locuința destinată ambasadorului.
Dacă mai țineți minte, și la noi a existat mișcarea „Parchezi ca un bou” și au mai fost câteva încercări. În Rusia există ONG-ul StopHam, ai cărui membri se ocupă cu hărțuirea celor care încalcă regulile de circulație, în special a celor care parchează aiurea. Vineri, la Moscova, câțiva membri ai grupării s-au luat de un microbuz care li s-a părut parcat ilegal. Doar că în microbuz se aflau militari GROM – forțele speciale ale MAI. ONG-iștilor li s-a cerut să plece, ăia n-au vrut și de aici discuții. Trei activiști au avut nevoie de asistență medicală și riscă până la 5 ani de închisoare.
Praful stârnit de decizia Curții Supreme a SUA pe tema dreptului la avort a acoperit o altă decizie a instanței: renunțarea la Drepturile Miranda. Acestea constau în faptul că poliția era obligată să-i spună unui arestat că are dreptul să păstreze tăcerea și că orice spune el poate fi folosit împotriva lui în instanță. Curtea Supremă a retrogradat acest drept la o simplă recomandare. Drepturile Miranda au apărut după decizia Curții Supreme din 1966 în cazul Miranda v. Arizona. Instanța a dispus să i se citească învinuitului un anumit set de avertismente pentru a-l informa pe suspect că nicio persoană „nu poate fi obligată în să depună mărturie împotriva sa”. Hotărârea va reduce protecția unei persoane împotriva autoincriminării, limitând potențialul de a obține daune. De asemenea, înseamnă că neadministrarea avertismentului nu va expune un ofițer de aplicare a legii la potențiale daune într-un proces civil. Nu va afecta, însă, excluderea unor astfel de probe la un proces penal.
Joi seară, în Kosovo, instalațiile companiei sârbe de electricitate Elektrokosmet au fost aruncate în aer într-un atac terorist care a avut loc în nordul orașului Kosovska Mitrovica. Localitatea a rămas fără curent electric. Situația este destul de încurcată: Elektrokosmet este subsidiară a Elektroprivreda Srbije și nu e recunoscută de autoritățile kosovare. Pe 21 iunie s-a semnat un acord prin care Elektrokosmet cedează drepturile sale către Drustvo Elektrosever, o altă subsidiară a companiei de electricitate din Serbia, dar care a depus actele pentru a obține o licență de la autoritățile din Kosovo. Pe de o parte, sârbii din nordul Kosovo nu recunosc autoritățile kosovare și nu vor să plătească facturi către acestea. Acest acord ar regla lucrurile. Pe de altă parte, încă din 2017, americanii încearcă să integreze piață de energie din Kosovo cu cea din Albania. Și mai complicat: în Kosovo și Metohija se află cel mai mare zăcământ de cărbune din Europa, în care sunt concentrate aproape 80% din rezervele Serbiei. Președintele sârb i-a propus, la începutul lunii, liderului kosovar să-i livreze energie electrică în schimbul cărbunelui. Premierul kosovar a refuzat. Conform Balkanossiper, din 2017, specialiștii de la USAID se ocupă de problema integrării Kosovo în piețele regionale de energie și în UE: «La sfârșitul anului 2020, Kosovo KOTT a început să funcționeze independent de operatorul sârb. Imediat după aceea, a fost semnat un acord cu Macedonia de Nord și a fost lansat procesul de distribuție a energiei electrice cu Muntenegru. În februarie anul trecut, USAID a lansat un nou proiect de cinci ani. Și, în toamnă, Tirana și Priștina au semnat un acord-cadru privind unificarea piețelor de energie electrică».
