Bine ar fi ca tema războiului de la granițe să nu ne mai privească. S-ar putea ca unii să socotească ideea o neghiobie, dar îi invit să citească până la capăt. Păi, boss, cum să mai fii atent la tragedia de la granițe din moment ce, iată!, nici pe bogații UE nu-i doare la bască de faptul că acolo se trage cu gloanțe adevărate, că mor oameni (mulți civili) și că se-ntâmplă tot felul de grozăvii.
Unde naiba mai este „sprijinul total” față de Ucraina, afară de teledonurile răzlețe și spectacolele prin care, zice-se, se colectează ceva mărunțiș, evident, tot de la popor, care, s-a văzut, încă de la început, a fost empatic cu vecinii, primindu-i cu brațele deschise în casele lor? Începem, cu toții, să credem, din ce în ce mai mult, că în războiul de la vecini sunt interese imense.
Șmecherii din UE, ăi’ mai de la centru, nu dau doi bani pe libertatea ucrainienilor, pe dorința acestora de a rămâne întregi, în viață și cu toate bogățiile. Embargoul fluturat de cancelariile occidentale este mai mult de fațadă, o retorică folosită să dea bine la televizor sau în presa scrisă, iar armele cu care s-au lăudat că le trimit vajnicilor ucrainieni sunt tot pe drum și nu mai ajung. Nemții importă combustibili de la ruși, și încă mai dihai ca înainte, doar că teutonii n-o fac pe față, ca ungurii. Și noi, încă, mai acceptăm să intre petrol din Siberia.
Altfel, cum de mai merg stațiile roșii de peste tot, în țară? Doar dacă nu cumva rafinează petrol cumpărat de la noi ori din alte surse. În fine, francezii, la fel, stau preș în fața țarului de la Kremlin. Sunt calcule naționale, prin care, occidentalii, de fapt, nu fac decât să-și pună la adăpost economia, siguranța energetică și cea alimentară. Și au mai și luat măsuri pentru a reduce (măcar pentru mentalul colectiv) efectele crizelor de tot felul. La noi, în schimb, nimic. Pe linie.
Abia acum se gândesc, onor guvernanții, la drobul de sare al scumpirilor și că ar fi ceva în neregulă cu piața carburanților. Coaliția se arată chiar „surprinsă” de scumpirile anormal de mari de la pompă (chiar și după aprobarea Legii speculației) și comandă nu știu ce analiză de la experți, de parcă ar fi dificil să-ți dai seama de nesimțirea benzinarilor. „E vina lui Putin, asta e, n-avem ce face!”. Bine că mai sunt fraieri care să-i creadă și „aplaudaci” care să le cânte în strună, privind fascinați la dezastrul care se apropie. Ferească-ne Dumnezeu!
