Are alura unui om suferind, merge parcă nesigur pe el, se pare că mâna dreaptă îi cam tremură, iar fața i-a devenit „de lună plină” – semn al unei redistribuiri a grăsimilor corporale din cauze hormonale. Și, colac peste pupăză, la recenta demonstrație militară de 9 Mai de la Moscova a stat pe scaun, în tribună, cu o păturică peste genunchi.
Acesta este marele Putin acum, omul care îngrozește o lume întreagă cu „operațiunea specială” din Ucraina și tentativele de atac de pe internet, deși poate nu toate or fi comandate de el.
Curând va aniversa 70 de ani de viață și lumea se gândește că și-a cam trăit traiul, dar uite că încă nu și-a mâncat tot mălaiul. Omenirea, nu toată, dar mare parte din ea, nu mai vede mai ales calitățile sale, ci mai ales defectele. Mi-a plăcut remarca unui general de la noi, fost militar de carieră, care afirma, public, că acum parcă ne pare bine să-i facem lui Putin mai ales un portret defavorabil. Parcă ne bucurăm de suferința lui.
Nu mă aliez fățiș cu niciuna dintre tabere, deși am și eu opinia mea și, evident, nu pot fi de acord cu războaiele, pe oriunde ar fi ele. Suntem în Secolul 21, n-am cunoscut războiul, doar am auzit de el, iar violența ar trebui să rămână în istorie. În istoria care deja a fost, nu în aceea pe care o facem acum sau va fi scrisă în viitor!
Însă gura lumii e slobodă, oamenii spun vrute și nevrute, fac tot felul de gesturi. E un fel de răzvrătire împotriva cuiva care ne amenință grav. Lumea are dreptate. Văd acum, de exemplu, o inițiativă a cunoscutei organizații ecologiste Greenpeace, o mișcare numită „PinPutin”, prin care suntem îndemnați să devenim și noi voluntari în a lipi oriunde ni se pare că vedem o legătură cu Rusia, cu petrolul și gazul rusesc, cu orice e rusesc, cu Putin, autocolante pe care e desenată o picătură mare de sânge în care apare și fața de lună plină a țarului Federației Ruse. Se și dau exemple, unele chiar din România, de vreo trei bănci mari care ar avea legătură cu țara de la est, deși nu provin de acolo, de unele firme care lucrează cu rușii, chiar de produse care ar proveni de prin asemenea firme etc.
Nu știu dacă mă voi număra printre asemenea voluntari, dar sunt oricum alături de ei, pentru că nici mie nu-mi place „operațiunea specială” a celui care ține un popor la picioarele sale, iar pe altul începe să-l îngroape.
„EndFossilsAndWars” e lozinca de la PinPutin și, până la un punct, parcă sună bine!
