,, … Cu cât războiul este mai lung, cu atât Rusia este mai slabă. Dacă mai mulți ucraineni trebuie să piară într-un război prelungit, ei bine, este desigur regretabil. Nefericit – dar tolerabil. Este poate chiar necesar, după cum a spus regretatul secretar de stat Madeleine Albright despre moartea a 500.000 de copii irakieni din cauza sancțiunilor Statelor Unite: «Credem că prețul merită.» Nimeni nu i-a întrebat pe tinerii irakieni. Nici pe ucrainieni nu-i întreabă nimeni. … Statele Unite vor apăra Ucraina până la ultima trombocită de sânge ucrainian. Săptămâna aceasta, secretarul Apărării Austin ne-a confirmat suspiciunile: «Vrem să vedem Rusia slăbită în măsura în care nu mai poate face genul de lucruri pe care le-a făcut în invadarea Ucrainei»”, comenta Brian Maher, redactorul-șef al The Daily Reckoning în https://dailyreckoning.com/were-all-ukrainians-now/ și adăuga; Dacă Volodymyr Zelensky și Vladimir Putin se înțeleg mâine… guvernul Statelor Unite ar țipa despre „apăsarea agresiunii ruse”, „ și „trădarea valorilor noastre democratice”. Washington l-ar rechema pe domnul Zelensky la îndatoririle sale ca lider al unei națiuni libere: „Ce ar crede Winston Churchill despre tine? El a refuzat să negocieze cu Hitler și iată că tu te înțelegi cu Hitler-ul de astăzi. Să vă fie rușine. Luptă pentru libertatea ta!” Sigur că da, facem parte dintr-o alianță, NATO, care declarativ este defensivă. Acum alianța ne cere șă intervenim și să iubim politica Ucrainei, ocupantul pământului românesc din nord. Asta nu făcea parte din protocolul politico-militar la care ne-am angajat. Dar am cedat din suveranitatea noastră crezând în onestitatea acestei alianțe și am constatat că, aidoma practicilor oculte, ca să fii acceptat în clan trebuie să-ți mânjești mâinile cu sânge nevinovat. Am fost, ca parteneri NATO, în Afganistan dar și în Irak, țară acuzată că ar avea arme nucleare. Și nu avea. Coreea de Nord are. Dar ea nu are petrol și poate riposta atomic. Previzibil, nu a fost atacată. Exceptând victimele colaterale indirect legate de război, statistic între 268.000 – 295.000 irakieni au fost uciși cu violență în conflict, conform (pct. Costul Războiului) din https://wikicro.icu/wiki/Casualties_of_the_Iraq_War. După alte analize, citate de aceeași sursă, victimele s-ar ridica la peste un million de oameni. Dar problema nu e NATO ci SUA care folosește NATO ca aripă armată a politicii externe a Washingtonului. Ucraina nu e un stat membru al alianței și nici membru UE. Europa e împinsă să riște un război global pentru un stat care trebuie sprijinit sub aspect umanitar. Atât. Nu este eligibil pentru a fi primit în NATO ori UE. Un stat cu politică discriminatorie pentru minorități, corupt și înțesat de facțiuni politice cu ideologie fascistă, care a eliminat partidele de opoziție, a introdus cenzura în media și nu a avut relații de amiciție cu vecinii săi. Ni se cere ca europeni să nu observăm derapajele provocatoare ale victimei și să intrăm într-un război vizibil, dar nedeclarat, cu Rusia. Pentru…ce? Pentru intensificarea dependenței militare a Europei de SUA. Dependență, la care UE voia în perspectivă să renunțe. Pe de altă parte, problema înlocuirii gazului rusesc, SUA nu o poate rezolva deși a impus-o, rămânând europenilor să se descurce. Dependența militară care mănâncă resursele europenilor e bună… pentru SUA. Banii se duc pe arme nu pe dezvoltare. SUA, folosind presiunea alianței, îngroapă economia Europei țintind spre Rusia. Astfel, o criză locală se transformă într-una regional, europenii fiind obligați să-și creeze un dușman declarat în est. Adică europenii trebuie să-și impună un dureros embargou energetic, să vadă cât suferă Rusia. Ciudată logică. Cum nici o criză bună nu trebuie irosită, ea a fost amplificată în mod artificial de cei care conduc acum destinele SUA în numele idealurilor de democrație. Realitatea, dincolo de declarații, e alta. „ Războaiele ilegale ale NATO, o cronică din Cuba în Siria ” este o carte lansată în 2016. Autorul, Daniele Ganser, un elvețian, profesor-cercetător în istorie e tradus în 19 limbi. Intr-o scurtă analiză a cărții, generată de actualul context, https://geopolitique-profonde.com/2022/02/23/otan-retour-sur-70-ans-de-guerres-illegales/ sublinia că; ,,…de la înființarea ONU, în 1945, a existat interdicția de a recurge la război pe scară globală, cu două excepții. Primul este dreptul la autoapărare, care dă autorizația unei țări atacate de a se apăra; al doilea este că un război împotriva unei țări poate fi întreprins doar cu un mandat explicit din partea Consiliului de Securitate al ONU. În afară de aceste două cazuri, orice război a fost interzis de mai bine de 70 de ani. (Ce mandate are NATO acum? N.n.) Autorul observă astfel că, țările NATO , în frunte cu SUA, sunt cele care au declanșat cele mai multe războaie ilegale în totală impunitate timp de 70 de ani . Acest lucru este logic având în vedere că NATO este suprareprezentată în Consiliul de Securitate al ONU cu membrii săi americani, britanici și francezi. Ceilalți doi membri sunt Rusia și China. Aceste 5 țări sunt cele care au pacea mondială în mână (față de celelalte 193 de state membre ale ONU) …și sunt în același timp cei mai mari exportatori de arme din lume; Statele Unite ocupă 30% din piață, adică prima poziție în clasament.” Chiar dacă este dură analiza, autorul face cronologia războaielor ilegale ale NATO de la crearea alianței militare. O să amintim doar câteva dintre ele pentru a vedea cât adevăr există în declarațiile oficiale. – La 15 martie 1951, parlamentul iranian a votat o lege de naționalizare ce punea capăt controlului companiei engleze British Petroleum asupra exploatării petrolului iranian instituit în 1908. – Războiul împotriva Iranului a pornit în 1953. Prim-ministrul, Mohamed Mossadegh, a fost răsturnat de un putsch al CIA și MI6; aceasta s-a numit Operațiunea Ajax . Șeful poliției din Teheran a fost răpit și ucis de agenți iranieni în plata CIA. – Președintele Guatemalei, Jacobo Arbenz, ales în 1951 a început să reformeze țara și să împartă terenurile necultivate, beneficiarii fiind cca. 100.000 de țărani fără pământ. A înstrăinat astfel mari proprietăți, inclusiv ale United Fruit Company (unul dintre cei mai mari producători de banane din lume). Directorul CIA la acea vreme, Allen Dulles, era acționar al companiei, la fel ca fratele său, John Foster. Pe 18 iunie 1954 SUA au invadat Guatemala prin vecina Honduras motivat de faptul că președintele guatemalez este comunist. Schimbarea de regim a avut loc în ciuda cererilor guvernului guatemalez de asistență din partea ONU. Liderul rebel, plătit de CIA , Castillo Armas, s-a declarat președinte al Guatemalei la 1 septembrie 1945 și a oprit reforma agrară. – Cu siguranță ați auzit deja de celebra invazie din Golful Porcilor, din 1961, respinsă de cubanezi. Revoluția cubaneză a lui Fidel Castro nu le-a plăcut americanilor, punctul central al programului revoluționar fiind… o reformă agrară care expropria companiile americane, și naționaliza rafinăriile de petrol. Președintele Eisenhower a autorizat CIA să organizeze, finanțeze, antreneze și să înarmeze exilații cubanezi din Guatemala pentru a sabota revoluția. Planul Northwood, din 13 martie 1962, viza organizarea de atacuri teroriste pe pământ american pentru a le atribui lui Castro și a permite astfel invadarea Cubei. Operațiunea a fost blocată de noul președinte Kennedy. Dar SUA a instituit împotriva Cubei un embargo care s-a încheiat în 2016. (a durat mai mult de 50 de ani.) Împotriva lui Castro au fost inițiate 638 tentative de asasinat care au eșuat. – Dar alte tentative ,,încununate de succes” s-au produs împotriva liderilor Patrice Lumumba în Congo, Rafael Trujillo în Republica Dominicană, Ngo Din Diem în Vietnamul de Sud și René Schneider în Chile. Toate aceste țări, inclusiv Nicaragua, au simțit duritatea implementării ,,valorilor democrației occidentale”. – Egiptul a fost și el, în 1956, victima unui război ilegal, de data aceasta condus de Israel ajutat de SUA, Franța și Marea Britanie, trei țări membre NATO, cu drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU. Operațiunea Musketeer a fost lansată împotriva Egiptului atunci când a naționalizat Compania Franco-Britanică, ce controla Canalul Suez prin care tranzitează gazul și petrolul către piața europeană. – În 20 decembrie 1989 a avut loc invazia SUA în Panama sub oblăduirea lui Bush Sr., pentru a le permite
americanilor să păstreze controlul asupra Canalului Panama care era pe cale să le scape. Despre războaiele NATO cele mai apropiate, declanșate în numele principiilor democratice și ale statului de drept, proaspete în memorie, amintim Serbia, supusă unui tir efectuat; ,,… de catre 1200 de avioane de vânătoare NATO împreună cu mii de rachete Tomahauk .… 200 de tone de combustibil nuclear au fost aruncate peste Serbia în urma bombardamentelor efectuate cu bombe cu uraniu sărăcit, unele zone din Serbia nemaifiind locuite nici în ziua de azi din cauza gradului ridicat al radioactivității.” Sursa; https://evz.ro/19-ani-de-la-debutul-bombardamentelor-nato-in-serbia-peste-2200.html Să nu uităm, Afganistanul, Siria, Yemen, și mai nou Ucraina… Nici o intervenție militară din aceste țări nu a generat pace și prosperitate. Care vor fi consecințele ce le va suporta România, urmare a demersului NATO în Ucraina? Deocamdată, oficial, 900.000 de refugiați ucrainieni sunt găzduiți de România (pe banii săi) și nu există limită de găzduire, declara dl. Iohanis pe 16 martie la Chișinău (fără o consultare parlamentară prealabilă). Spre comparație, în luna septembrie a anului trecut, Joe Biden a menţionat că în SUA plafonul aprobat pe anul fiscal 2022 pentru refugiaţii din întreaga lume ar fi maxim 100.000 majorat cu încă 25.000 pentru a fi incluși și ucrainienii, conform https://www.bzi.ro/romania-primeste-refugiati-ucraineni-fara-a-impune-o-limita-in-schimb-sua-actioneaza-diferit-klaus-iohannis-nu-am-de-gand-sa-refuz-4433466 ,,Întâietate vor avea cei din comunitatea LGBT și jurnaliștii”, spunea CNN făcând involuntar asocierea. Cam așa se împart… sarcinile.
Jr. Adrian M. Ionescu
