Mai este oare căsătoria bazată pe iubirea dintre două persoane? Sau pe statutul social al acestora? Cât de mult diferă o astfel de uniune legală din anii 1830-1840 față de una din prezent?
Pe 19 decembrie 2021, a avut loc în Bacău premiera spectacolului de comedie ”Căsătoria”, adaptare după Nikolai Gogol, o nouă producție a
Secției Dramă a Teatrului Municipal „Bacovia”.
Regizorul Slava Sambriș a declarat că a dorit să păstreze timpul acțiunii, în montarea sa, „tocmai pentru a sublinia faptul că omul nu s-a schimbat, iar banii au aceeași forță asupra noastră, indiferent de context, epocă sau spațiu geografic”, iar eu consider că a reușit să transmită acest mesaj și să ne ducă cu gândul la lumea de astăzi și la felul în care lucrurile nu mai sunt ca în trecut, dar nu sunt nici foarte diferite.
Toți actorii mi s-au părut excelenți, fiind foarte credibili în rolul lor, însă câțiva dintre ei mi-au atras atenția în mod deosebit. Florina Găzdaru, cea care a jucat-o pe Agafia Tihonovna, fata de măritat, a reușit să-mi transmită emoțiile personajului ei cel mai bine, reușind să fie amuzantă, chiar fiind tristă sau rușinoasă. De asemenea, Ștefan Ionescu, cel care l-a jucat pe Podkolesin, funcționarul de gradul al 7-lea, a reușit să mă facă să zâmbesc sau să râd aproape de fiecare dată când spunea câte ceva, mai ales atunci când interacționa cu Bogdan Buzdugan, în rolul de prieten al său, Kocikariov. Ștefan Ionescu m-a făcut totodată să simt simpatie pentru personajul său, deoarece la final acesta încearcă să se hotărască dacă alegerea pe care a făcut-o este una bună sau nu și dacă este pregătit pentru ceea ce va urma: ”Ce eram eu până acum? Înțelegeam oare sensul vieții?”; „Și când te gândești că peste câteva clipe voi fi însurat și încep să gust din fericirea asta care nu vine decât din basme.”. Este necesar să menționez și Sfatul Babelor, format din actorii Ștefan Huluba, Vlad Nicolici, Bianca Babașa, Minodora Broscoi și Alexandru Gușă, care a fost prezent pe toată durata spectacolului, iar replicile și gesturile actorilor ce l-au format mi-au adus mereu măcar un zâmbet pe buze.
Costumele create de Szőke Dalma Zsuzsanna au redat atmosfera anilor 1840 foarte bine, așa cum aceasta și-a și dorit, fiind completate de coloana sonoră (care, totuși, a avut și o parte modernă) și de decor, care a reprezentat într-un mod minunat perioada în care se desfășoară întâmplările, dar și importanța și averea pe care o dețin cele două personaje ale căror locuințe au constituit locurile desfășurării acțiunii (fata de măritat și funcționarul de gradul al 7-lea).
„Căsătoria” este o piesă care a făcut întreaga sală să râdă în hohote și, de asemenea, este primul spectacol de comedie pe care l-am vizionat și care cu siguranță mi-a deschis apetitul pentru teatru. Iar acum, ca să închei, vă mai las una dintre replicile Simonei Nica (Arina Panteleimonovna, mătușa fetei de măritat): „Că-s 4, că-s 5, că-s 100, nici toți la un loc nu fac cât un negustor.”.
Mara – Ioana Lazăr, elevă, în clasa a VII-a, la Școala Gimnazială „Dr. Al. Șafran” Bacău și la Cercul de jurnalism al Palatului Copiilor Bacău
Prof. coord. Laura Huiban