Două sărbători importante în istoria Creștinismului, la început de an 2022. Boboteaza și Sfântul Ioan încheie maratonul, început mai bine de o lună cu Sfântul Andrei și Întâi Decembrie. Fie laice, fie creștine, sunt cele mai multe zile sărbătorite în acest interval: Sfântului Nicolae, Crăciunul – Nașterea Domnului, Sfântul Ștefan, Revelionul, Sfântul Vasile.
Nu mai crapă de ger… ouăle corbului
De Bobotează se prevăd zile calde în acest an. În loc de cruci sculptate în ghiață, petale de ghiocei. Bun prilej de a se încumeta mult mai mulți credincioși, buni înotători, de a se întrece în apa rece pentru a aduce la mal, crucea aruncată de înaltele fețe bisericești. Conform legendei, când Ioan Botezătorul a început procesiunea botezului pe râul Iordanului, diavolii au venit pentru a o împiedica. Atunci, Dumnezeu le-ar fi poruncit preoților să sfințească toate apele, așa că diavolii au căzut sub ghețuri și s-au înecat. Ritualul aruncării crucii în apă se repetă în fiecare an. Mai sunt care scapă și se înmulțesc când apele nu îngheață. Noroc de agheasma care îi mai sperie. Necuratul fuge și de tămâie.
Agheasma Mare
Ne-am obișnuit cu acele căzi mari, în care se zdrobesc strugurii, aduse în fața bisericilor. Toamna, din ele iese mustul care ajunge și vin de împărtășanie, e drept – dat cu lingurița. Bine spălate, umplute cu apă, așteaptă ca preoții după slujbă, să le sfințească cu harul divin.Acum le-au luat locul butoaiele din plastic.
Agheasma Mare se săvârșește o singură dată pe an, la Bobotează, iar cea mică în foarte multe și diverse împrejurări. Atunci când este nevoie de binecuvântare și sfințire, curățire de întunciune, vindecarea patimilor și ferirea de rele, dezlegarea păcatelor. Chiar și la sfințirea unei mașini sau mai nou, la repararea unei conducte. Foarte mulți credincioși merg la biserică, în ziua praznicului Bobotezei, pentru a participa la Sfânta Liturghie și pentru a lua agheasmă. Ea se păstrează nestricată vreme îndelungată și rămâne tot așa de proaspătă, de curată și plăcută la gust. Aghiasma Mare nu înlocuiește Sfânta Împărtășanie.
Credincioșii au lipit în acest an etichete, pe sute de mii de sticlele din plastic Se spune că agheasma, împărțită în această zi creștinilor, are putere sfințitoare și tămăduitoare. Vor gusta din ea timp de opt zile, pe nemâncate, înainte de anaforă (pâinea binecuvântată de la prescuri). După această perioadă Aghiasma Mare nu se mai bea ci se folosește doar pentru rugăciunile de sfințire, curățire și de îndepărtare a lucrărilor potrivnice.
Agheasma ne sfințește sufletele și trupurile, casele, gospodăriile și întregul spațiu în care ne desfășurăm activitatea. Trebuie să avem convingerea că apa sfințită ne vindecă și ne sporește credința de Dumnezeu și față de semeni. Ne arată că Dumnezeu trebuie mărturisit și lăudat nu numai în biserică, ci și în afara ei. N-ar strica să respectăm și cele zece porunci.
Obiceiuri, tradiții
* Masa să fie îmbelșugată, cât de Crăciun și Revelion la un loc. În ajunul Bobotezei gospodinele pregătesc 12 feluri de mâncare, de post, pentru a avea masă bogată tot anul. Nu trebuie să lipsească sarmalele umplute cu crupe, fiertura de prune, bobul fiert, borșul de pește, peștele prăjit, plăcintele cu varză murată dar și plăcintele cu mac. Să nu se uite coliva. Dar conform tradiției, nimeni nu are voie să mănânce bucatele pregătite, până nu vine preotul cu Boboteaza, să sfințească locuința și mâncarea. Atunci se poate scoate și ceva afumătură.
* În această zi nu se dau sau iau bani cu împrumut. Îți aduce pagubă și fuge norocul de tine tot anul.
* În această zi sfântă, femeile nu spală rufe și nici în următoarele șapte. Și mașina de spălat este de genul feminin. Spălarea hainelor murdare ar însemna spurcarea apei din râuri.
* Apare ursitul în vis, pentru fetele nemăritate. Trebuie îndeplinite câteva condiții în ajun. Se folosesc două crenguțe de busuioc sfințit. Cu una, înfășurată cu un fir roșu de mătase, se bandajează degetul inelar. Nu chiar ca o atelă. A doua se pune sub pernă. Se spune că bărbatul visat le este predestinat. Așa a apărut zicala: „I s-a pus fetei pata!”. Pentru ca ritualul să aibă efect (valabil doar pentru fetele nemăritate), să țină post și să spună rugăciuni în ajunul Bobotezei. A nu se uita… Agheasma!
Sfântul Ioan
Sfântul Ioan Botezătorul este considerat cel mai important proroc, care face legătura între Vechiul și Noul testament. A mai fost numit și Înaintemergătorul, pentru că el a fost cel care a anunțat venirea lui Hristos. A fost primul care a recunoscut și mărturisit în fața oamenilor pe Iisus Hristos, drept Mesia. A avut rolul de a pregăti oamenii pentru primirea Fiului lui Dumnezeu.
Cel care l-a botezat pe Iisus
Părinții lui au fost preotul Zaharia și Elisabeta, rude cu părinții Fecioarei Maria, Ioachim și Ana. Arhanghelul Gavril i-a vestit lui Zaharia, aflat la bătrânețe, că soția sa va naște un fiu, și se va chema Ioan. Zaharia nu l-a crezut. A rămas mut până când Elisabeta a născut. Sfântul proroc Ioan Boteztorul a dus din tinerețe o viață ascetică. S-a retras în deșertul Bethabra, unde a trăit în rugăciune și meditație. În anul 26 a început să provăduiască și să boteze, vestind venirea lui Mesia-Iisus. În predicile sale susținea îndreptarea moravurilor, dreptatea, cinstea, buna conviețuire. Acuzația de incest adusă regelui Iudeii, Irod Antipa, îi va aduce sfârșitul. La cererea soției lui Irod, Irodiana, și a fiicei vitrege a acestuia, Salomeea, va fi încarcerat și decapitat. Biserica Creștină a fixat mai multe sărbători pentru prăznuirea sa: Ziua nașterii (24 iunie), Zămislirea ( 23 septembrie), ca Botezător (7 ianuarie) și ziua morții sale (29 august).
Se spune că în dimineața zilei de Sfântul Ioan, oamenii trebuie să se stropească cu agheasma de la Bobotează, pentru a fi feriți de boli în timpul anului. Conform tradiției populare acum se sfințește gerul, pentru a-și mai muia din puteri. Strămoșii noștri nu luaseră în calcul încălzirea globală, efectul de seră și reducerea stratului de ozon. Erau adevărați ecologiști. Ortodocșii de stil vechi sărbătoresc vineri, la două săptămâni distanță, Crăciunul.
Două milioane de români își sărbătoresc onomastica
Ca la sondajele făcute înaintea votărilor, cu o marjă de plus minus 3%, statistica actuală ar arăta cam așa: Genul feminin: Ioana – 390 000/ Ionela – 147 000/ Oana – 72 000/ Ionica – 19 500/ Nela – 11 000/ Ionelia – 6 800/ Jana – 5 000/ Ionuța – 580/ Onuța – 135.
Genul masculin: Ioan – 464 000/ Ion – 355 000/ Ionuț – 350 000/ Ionel – 138 000/ Nelu – 21 000/ Ivan – 6 500/ Jan 4 600/ Ionică – 4 500/ Jean – 3 500/ Ioniță – 2 000.
Acum, cine are chef de adunat, să o facă! Sănătate, fericire, și multe împliniri alături de cei dragi! La mulți ani tuturor!
