EUROPOL a publicat recent un document căruia i-a dat un titlu care înnobilează armia polițienească: ,,Ascunși la vedere”. Se vede că instituția are printre căutătorii de nelegiuiți și spirite cu aplecări lingvistice speciale. Trec puțin cu vederea peste faptul că aceștia s-au înfruptat un pic (și) din titlul romanului ,,Ascuns la vedere”, semnat de cel mai important prozator african al momentului, Nuruddin Farah.
Acest mic plagiat nu cred că este un motiv pentru ca pofticioșii lingviști să fie trecuți pe lista amintită a EUROPOLULUI, căci aceasta nominalizează câteva zeci de otrepe căutate, de mai multă vreme, prin toată lumea. Secăturile au în portofoliul nelegiuirilor fraude, trafic de droguri, jafuri, omoruri etc. EUROPOL precizează un amănunt care ne spune că, pe lângă lingviști, au și psihologi sau sociologi care, deși nu și-au trecut în CV absolvirea unor mioritice precum Academia Națională de Informații sau Colegiul Național de Apărare, simt otrava din venele societății. Aceștia ne spun că mulţi dintre cei căutaţi desfăşoară activităţi care nu dau nimic de bănuit. Trăiesc undeva prin lume, chiar în coasta noastră, intră în relaţii normale cu oameni care nu îi suspectează de nimic. Interesant, pe această listă nu se află decât o singură femeie. Misoginism sau acesta o fi raportul dintre fărădelegile mari săvârșite în lume de cele două entități, M și F?…
Sugerez ca EUROPOL să elaboreze grabnic un ,,Ascunși la vedere II” Sau, pentru a nu crea confuzii, să-l intituleze ,,Ascunși la mare vedere (Mioritica)”. Documentul, întrucât ar trebui să conțină numele și prenumele multora dintre cei care au trecut sau sunt acum prin Cotroceni, Palatul ,,Victoria”, Parlament și alte instituții fundamentale ale statului de drept hărșit în netrebnicii, va fi lung; mai lung decât o zi de post negru. Există în aceste instituții potențiali clienți ai EUROPOL atât de ascunși la… mare vedere, încât ne zgârie cronic nu doar retina, ci și sufletul. Și nu doar sufletul individual, ci chiar și sufletul bietei noastre republici care tot sărbătorește câte ceva doar cu lacrima-n broboadă.
A, să nu uit! Mai există un roman intitulat ,,Ascuns la vedere”, cel semnat de Jeffrey Archer. Toată aventura acestui bestseller este plasată în Londra. Poliția Metropolitană, consumatorii și traficanții de droguri pun suspansul în operă. Scârnăviile care sfidează legea sunt gulere albe apretate cu ștaif intelectual. Au studiat la universități grozave, sunt pasionate de lectură și artă și atinse fericit de gloria financiară. Armatele lor de avocați îi costă ceva, dar tezaurele încropite din jafuri rămân de top. La noi, scârnăviile amintite, chiar dacă au CV-uri bogate precum ciorchinii strugurilor care vor să intre în Guinness World Records, nu prea sunt școlite decât prin periferiile culturii, dar au ca vedetă nedeclarata școală a jafului (neo)banditesc, un amalgam al ,,virtuților” mafiei siciliene și mafiei americane, cu interesante nuanțe dâmbovițene. EUROPOLUL ar avea de mâncat o pâine bună pe această relație. Numai de n-ar fi mioritizat în contactul cu ai noștri, așa cum s-a întâmplat cu armii întregi de anchetatori indigeni. Există și pericolul ca totul să rămână literatură, dar vânătoarea, măcar ca ardoare inițială, ar fi un început.