De când e cerinţa?
Recunoaştem: nu e de multă vreme în bagajul de deprinderi cu care trebuie să încheie cineva gimnaziul, solicitarea fiind adresată (şi, după unii, mai potrivită) elevilor de liceu. Şi totuşi ea face parte din curriculumul la limba şi literatura română pentru clasa a VIII-a şi este definită ca (sub)specie a textului nonliterar.
Cine/ce ne sprijină?
Desigur, înainte de toate, manualul respectiv, care de regulă este prelungit cu un auxiliar didactic menit a aplica îndrumările teoretice şi exemplele. O astfel de resursă materială pune la dispoziţie editura bucureşteană art Klett: „Limba şi literatura română. Caietul elevului – clasa a VIII-a”, de Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu-Roman şi Horia Corcheş. Cei cinci sunt autori ai mai multor manuale de specialitate, adică întregesc pachetul educaţional destinat claselor V-VIII. (Pe când şi un îndrumar pentru profesor?) Florentina Sâmihăian ne este cunoscută şi ca redactor la revistele editate de Societatea de Ştiinţe Filologice din România („Limbă şi literatură”, respectiv „Limba şi literatura română”), iar Horia Corcheş, pentru articolele pe teme de educaţie, din „Dilema veche”.
Educatori indirecţi – spectacolul şi cronicarul lui
Cronica dramatică este o obligaţie implicită a publicaţiilor, îndeosebi în cazul premierelor. Autorii caietului au ales un text postat pe site-ul www.desteptarea.ro şi intitulat „Teatrul Municipal Bacovia. Un promiţător început de stagiune”. Este cronica la spectacolul „Ţara lui Gufi”, după Matei Vişniec, semnată de Carmen Mihalache, cunoscut cronicar de teatru, la 9 noiembrie 2017, în cotidianul „Deşteptarea”. Elevul de clasa a VIII-a are sub priviri un model de compoziţie de acest tip: după un preambul în chip de captatio benevolentiae (referirea la Camil Petrescu, care respinge piesele de amuzament; locul de frunte al lui Matei Vişniec în dramaturgia românească şi în cea internaţională), cronicarul rezumă conţinutul piesei şi trece la evaluarea prestaţiei scenice: valoarea actului regizoral, calitatea jocului actoricesc şi câteva concluzii.
Lectură funcţională
Autorii caietului propun nu mai puţin de 17 cerinţe menite a verifica înţelegerea textului. Una dintre ele pare dificilă: numirea localităţii unde se află Teatrul Municipal Bacovia, pentru că în text nu apare cuvântul Bacău, ci sintagma „teatrul băcăuan”. Se cer şi numele unor actori transcrise în cronică (Andreea Darie, Eduard Burghelea, Firuţa Apetrei, Eliza-Noemi Judeu, Florina Găzdaru, Corina Goranda, Minodora Broscoi, Daniela Vrânceanu, Marlene Duduman, Alina Simionescu, Nina Ionescu, Ana-Adelaida Perjoiu). Este reprodusă fotografic o secvenţă din spectacolul regizat de Ernö Tapasztó.