* Cel mai mare număr de pacienți internați la ATI în țară a fost de 1902 pe 4 noiembrie. Dar numărul maxim al paturilor ATI oferit de autorități variază de la o zi la alta: 1.534 plus o rezervă de 139 pe 10 octombrie, 1.624 plus 187 pe 18 octombrie, 1.731 plus o rezervă de 158 pe 13 noiembrie.
* Pe 15 noiembrie, județul Bacău era în aceeași situație ca pe 3 septembrie: 38 de cazuri noi versus 40.
* Amenzile pentru nerespectarea restricțiilor nu au mai atins nivelurile astronomice din primăvară. Tot s-au situat, însă, pe la jumătate. Multe din amenzi rămân ilegale întrucât după căderea Guvernului Cîțu, acesta nu mai avea voie, constituțional să prelungească starea de alertă.
* Nimeni nu vorbește despre cei reinfectati după ce au suferit deja de o infecție COVID. Între 21 septembrie și 15 noiembrie au fost zeci și sute de cazuri zilnice, cu o maximă de 402 pe 13 octombrie.
* Să vorbim despre ceea ce nimeni nu vrea să aducă în discuție: Doza a treia, așa-numita doză „booster”. Pe 29 octombrie s-a înregistrat cel mai mare nivel de vaccinare a celor eligibili cu doză a treia: 41,97% De atunci, acest procent scade mereu: s-a ajuns la 39,39% pe 15 noiembrie. Ce înseamnă asta? Că tot mai multe persoane care au primit primele doze evită să se inoculeze cu a treia doză. Conform normelor în vigoare, cei care nu fac booster-ul tot nevaccinati sunt.
* Câte zile ar trebui să lucreze centrele de vaccinare cu aceeași viteză ca azi pentru ca România să ajungă la 70% procentul de imunizare cu prima doză? Pe 15 noiembrie era nevoie de 251 de zile, în creștere față de 2 noiembrie (94 de zile). Dar pentru a ajunge la 85 la sută? Răspunsul este 372 de zile. Să vrea românii să se vaccineze, țara nu are capacitatea necesară de a vaccina cu viteza necesară pentru a imuniza pe toată lumea conform legii. Cel mai mic interval de timp – 106 zile – a fost atins pe 27 octombrie, când începuse nebunia cu Certificatul Verde la Senat. Să nu uităm că trebuie vaccinată și doza a doua și a treia, astfel încât cele 180 de zile dintre dozele 2 și 3 se vor atinge fără ca toată populația să primească vaccinurile necesare.
* Unde este gripa? Mă uit pe un grafic comparativ al ultimelor sezoane. Cele mai mari niveluri le are sezonul 2019-2020: începe ușor în decembrie și explodează spectaculos în februarie și martie pentru ca, din aprilie să dispară, înlocuită, evident, de COVID. Ceea ce ne duce la două concluzii: am avut infecții cu COVID încă din a treia săptămâna a anului 2019 iar, din aprilie 2020 multe cazuri de gripă au fost declarate COVID. De ce? Pentru că, în anii anteriori, gripa se prelungea până în săptămâna a 16-a din an, dar în 2020 s-a fâsâit în săptămâna a a 12-a. Cât despre gripa sezonului 2020-21, aceasta este ca și inexistentă.
* Informațiile au fost furnizate de graphs.ro – un site care folosește numai date din „surse oficiale” pentru a construi grafice cu privire la evoluția pandemiei în țară: Ministerul Sănătății, Știri Oficiale, Datelazi.ro, Institutul Național de Sănătate Publică, Vaccinare Covid, Transparență Covid.
