Instruirea programată, în detaliu
O puteţi recunoaşte după paravanul englezesc programmed learning şi promovează învăţământul individualizat. Există trei tipuri de instruire programată. Prima, liniară (fondată de B. F. Skinner în 1954), a fost gândită astfel: materia de însuşit este programată în numeroase secvenţe, respectând constant logica întregului. Primul pas parcurs (principiul este al paşilor mici) îl pregăteşte pe al doilea ş.a.m.d. Se înţelege că erorile sunt excluse. Aplicaţia este valabilă pentru întreg efectivul clasei/grupei, însă fiecare dintre elevi îl străbate în propriul ritm. Unui calup informativ îi urmează o întrebare. Elevul formulează răspunsul, pe care-l verifică pe loc (principiul întăririi imediate). Al doilea tip, programarea ramificată (propusă de N. A. Crowder în 1960), face apel la alternative de răspuns.
Dacă elevul greşeşte, i se dau informaţii suplimentare, menite să suprime eroarea. B. F. Skinner respinge această variantă, afirmând că există pericolul ca o greşeală să se fixeze în memoria elevului. Resursele materiale/ cibernetice înseamnă maşina de învăţat, manualul programat şi fişele programate. Al treilea tip, matetica (fondator, Th. Gilbert, în 1962), îşi doreşte să amelioreze totul: dacă prin primele două variante scopul demersului este necunoscut, matetica îi comunică elevului încă de la primul pas ţinta finală. Prin urmare, distribuirea materiei este realizată în sens invers, rezultând secvenţe mai ample şi eliminând obligaţia parcurgerii paşilor mici.
Instruirii programate i s-a reproşat, printre altele, absenţa contactului elev-cadru didactic, dar în condiţiile şcolii online, ar putea fi resuscitată.
Promotori ai noului
Cercetătorii români au aplicat rapid această tehnică. La începutul anilor ʼ60, Ştefania Popescu a publicat un studiu despre folosirea instruirii programate în predarea sintaxei propoziţiei la clasa a V-a, după ce a experimentat noua metodă la Şcoala Nr. 122 din Capitală. Dăm trei exemple de secvenţe de acest tip: 1. „Priveliştea este uimitoare. Aceasta este o propoziţie …, pentru că are numai părţi principale: subiectul … şi predicatul … 2. Ce maiestuos trece prin poartă! Arată felul acestei propoziţii: a) după alcătuire… ; b) după formă… ; c) după scop… (Pentru răspunsuri: 1. simplă; priveliştea; este uimitoare; 2. dezvoltată; afirmativă; exclamativă. (Gramatica nouă din 2005/2008 a modificat terminologia, riscând să nu asigure înţelegerea acesteia de către elevi.)
Gramatica practică a limbii române, manual fără profesor
În absenţa maşinilor de învăţat, Ştefania Popescu a alcătuit o culegere de exerciţii (în 1968) şi apoi, din 1971, o gramatică cu adevărat eficientă, al cărei mecanism ar trebui să-i inspire pe autorii de manuale şi de auxiliare didactice.
