La loc comanda! Pușcărie pentru evazioniști, chiar și dacă acoperă „tunul” dat statului

Administratorii firmelor care au produs prejudicii bugetului de stat riscă din nou închisoarea. Măsura se va aplica după ce v-a fi anulată recent introdusa modificare (4 aprilie 2021) în legislație prin care evazioniștii puteau scăpa doar cu o amendă penală.

În prezent, potrivit articolelor 8 și 9 din Legea nr. 241/2005 (a evaziunii), infracțiunile fiscale grave (rambursări ilegale de TVA sau evaziune fiscală) se pedepsesc cu închisoare de la 2 până la 15 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă.
Prin urmare, noile măsuri prevăd că și în cazul în care inculpații vor achita integral prejudiciul, în cursul urmăririi penale sau până la primul termen de judecată, aceștia nu vor mai putea să scape doar cu amendă penală. Totodată, vor fi scoase plafoanele de maximum 100.000 de euro, pentru care se poate aplica doar pedeapsa cu amenda, și de maximum 50.000 de euro, pentru care se aplică doar amenda penală. În schimb, vor fi reduse la jumătate pedepsele cu închisoarea, dacă se va acoperi integral prejudiciul. În prezent, faptele de evaziune fiscală, prevăzute de articolele 8 sau 9 din Legea nr. 241/2005, sunt pedepsite cu închisoare de la trei la zece ani și de la cinci la 15 ani.

Evaziunea de la noi – 28 de miliarde de euro, de trei ori mai mare decât media din UE

De rețint, însă, că, după ce vor intra în vigoare (fiind nevoie de votul favorabil al deputaților și de promulgarea prin decret prezidențial), modificările legislative nu vor avea efect asupra dosarelor care sunt deja în lucru, inclusiv a faptelor nedescoperite încă, ci doar a celor săvârșite ulterior. În această situație sunt nume importante în dosarele aflate pe rol la instanțele de judecată, cum ar fi Nelu Iordache, Adrian Sârbu, Cristian Burci, Răzvan Alexe, Dan Besciu, Alexandru Horpoș și alții.

Prin urmare, evazioniștii care au săvârșit infracțiuni și vor alege să plătească prejudiciul vor beneficia de legea veche, întrucât aceasta le este mai favorabilă, principiu valabil în legislația penală de la noi. Mai notăm că evaziunea fiscală din România era estimată la 28 de miliarde de euro (peste 33% din PIB), în condițiile în care media europeană este de 9,2%, de trei ori mai mică decât cea de la noi. Or, pensiile și salariile pe economie sunt determinate, în mare măsură, tocmai de nivelul evaziunii fiscale.