Trăim împreună, într-un oraș pe care ni-l dorim dezvoltat, mai bun și în care toate să fie funcționale. Din păcate, cei mai mulți dintre noi trăim doar cu aceste dorinți, și asta pentru că de multe ori ne lovim de fel de fel de probleme, care ar trebui rezolvate. Numai că, într-un autentic stil românesc, lucrurile nu prea se rezolvă.
Umbla un banc odată, „dacă o problem nu se rezolvă de la sine în 30 de zile, înseamnă că nu merită să te ocupi de ea”. Ca banc e bun. Ca realitate însă, ridică mari semen de întrebare. Iar dacă o iei la pas prin oraș, te lovești de multe astfel de probleme.
Astăzi ne oprim în zona blocului 159 de pe str. Mărășești. Un bloc despre care se spune că arată bine și care a fost reabilitat cu câțiva ani în urmă, și pe exterior și pe interior. Toată tărășenia pleacă de la un nuc. Copacul dă semen de bătrânețe deși nu e chiar atât de mare. O parte din crengi sunt uscate, riscă să se rupă și să cadă pe mașinile locatarilor de aici. Unul dintre locatari, Ionel Bîlcu, a orit să ne explice cum stau lucrurile: „Am făcut adresă la Direcția de Salubrizare, Agrement, Parcuri din 22 iulie pentru a veni să toaleteze acest nuc. Au venit niște oameni de la serviciul respective și au spus că nu se toaltează decât în anumite luni. Dar noi așteptăm atât timp să taie niște crengi uscate? Dacă se rup și cad în capul unui om și se produce o tragedie? Cine răspunde atunci?”
Și dacă tot eram la fața locului, cetățeanul Bîlcu ne-a mai povestit și de altele. De exemplu, de o problem cu care se confruntă tot orașul. Nimeni nu mătură frunzele arămii căzute din copaci. „Uitați ce de frunze pe aici. Un chibrit aprins și totul arde pe aici”, spune locatarul de pe Mărășești 159 care ne roagă „să dăm pe post” exact ce spune dumnealui: „De șase ani de zile, toți sunt în concediu de odihnă. N-au făcut nimic în orașul ăsta. Să-mi dea un răspuns: ce au făcut în orașul ăsta de aproape două legislaturi? Înainte s-au mai făcut, podul de la URA, de la Mărgineni, pasajul subteran…dar ei ce-au făcut? Pentru ce au luat bani?”. Și pentru că omul este un fin observator dar și un aspru critic al lucrurilor nerezolvate, Ionel Bîlcu ne-a arătat și o gaură în asfalt de la blocul de peste stradă, lângă parcarea de la Piața Sud.
„În marginea drumului acolo, trec mașinile și-o să nenorocească vreun om. E căzută de acolo o bucată de pământ de vreo două luni de zile. Nu vor să o repare. S-au mulțumit să o înconjoare cu niște parapeți de plastic. Asta e treabă normală?”, spune omul cu necaz. Apoi ne arată și gardul viu din fața blocului său care zace netuns. „Eu știu că noi suntem proprietari până aici (și omul ne arată cu mâna o bordură delimitatoare –n.r.).
Dar de aici încolo e a lor. Băncile pe care le vedeți le-am curățat și le-am vopsit eu. O parte din gardul viu l-am mai tuns eu. Dar nu mai pot nici eu, că am 81 de ani. Eu zic că ei nu vor să facă nimic. L-am chemat pe domnul primar să vorbească cu noi, că noi suntem oameni care am făcut câte ceva pentru orașul nostru într-o viață de om. Și nu a vrut să vină. A trimis un subaltern. Și acum spune că vrea să strice garajele. Foarte bine. Să le strice. Dar de construit?”, povestește Ionel Bîlcu.
Și când am crezut că problemele din zonă sunt terminate, au mai apărut câteva. Una dintre ele este canalizarea. Aceasta, din câte am înțeles, a fost proiectată și construită cu deficiențe. Astfel, când se colectează apele scurse din apartamente prin conducte, acestea băltesc, se alterează și tot mirosul este dus în casele oamenilor atunci când bate vântul dinspre nord. Locatarii spun că au făcut fel de fel de adrese și că nimeni nu-i bagă în seamă. Și uite așa, când am zis că am descoperit toate deficiențele din zonă, conducându-mă la trecerea de pieteoni din fața Pieții Sud, Ionel Bîlcu mi-a arătat și o instalație de irigare a spațiului verde amplasat între trotuar și șosea.
„Astea n-au funcționat deloc anul ăsta. La ce s-au mai investit bani în ele?”, se întreabă locatarul de pe Mărășești 159. Noroc că s-a făcut semaforul verde și am traversat, că cine știe câte probleme mai descopeream cu Ionel Bîlcu. Deși poate părea amuzant, nu e deloc de glumă. Dacă doar stând de vorbă cu un băcăuan 10 minute am descoperit atâte nereguli în jurul unui bloc, nici nu vreau să mă gândesc ce se întâmplă la nivel de străzi, cartiere….
