Despărțirea tot mai frecventă a societății în două, operată de onor băieții deștepți de la butoane, cu scopul de a-și păstra accesul la caimac câtă vreme cele două jumătăți se încaieră, nu are cum să nu ducă, inevitabil, la o păruială generalizată. Adică, e la mintea cocoșului că nu poți să menții conflictele artificiale la nesfârșit. Dileala progresiști/conservatori, vaccinați/nevaccinati, pro-viață/pro-avort, bisericoși/nebisericoși poate să țină poporul ocupat o perioadă. Asta este clar.
Dar vine un moment în care situația se împute. Nu vă gândiți că poporului i se injectează, brusc, IQ și devine conștient de joc și se va revolta contra celor care și-au bătut joc de el! Nu, asta se întâmplă în filmele americane. În realitate, așa cum ne-a învățat istoria, echilibrul se rupe când una dintre tabere capătă putere mai multă, acces la instituțiile de forță, la sisteme de comunicații și la arme. Și va deveni convinsă că poate să aducă la tăcere tabăra adversă, căsăpind-o.
De atâtea ori am avut situația asta în istorie, din timpurile vechi până la cele moderne. Rebeliunea legionară, genocidul din Rwanda, masacrul din Indonezia din anii ’60, etc. De multe ori, conflictul este escaladat din exterior. Crimele în masă din Indonezia au fost posibile ca urmare a implicării SUA, care au furnizat liste cu persoanele suspecte de comunism și arme. Rebeliunea legionară din România s-a produs ca urmare a sprijinului german acordat Legiunii. Genocidul din Rwanda nu ar fi fost posibil fără sprijinul Franței acordat etnicilor hutu.
La noi, valul de ura creat și întreținut de anumite organizații întru sporirea șanselor electorale sau pentru obținerea de granturi nu poate să ducă la nimic bun. Ultima pe listă, ura dintre vaccinați și nevaccinati, creată în laboratoarele guvernamentale pentru a ridica procentul de inoculare, se dezvoltă și poate să ajungă foarte ușor la un punct de ruptură. În fond, înainte de a fi urcați în „trenurile morții”, evreii din Iași fuseseră și ei supuși la tot felul de restricții în baza legii. Au fost făcuți ispășitori pentru toate neajunsurile până când populația și Armata au intrat peste ei. Știm ce a urmat.
Încerc să opun acestui val de ură apelul la rațiune. Mă tem că e prea târziu; oricâte argumente aș aduce, prea puțină lume stă să le mai analizeze. Mai ales în condițiile în care autoritățile au transformat COVIDUL într-un fel de religie. Cei care nu cred în amenințările noului cler sunt amenințați cu focul iadului în vreme ce vaccinarea a ajuns un fel de convertire religioasă: nu contează dacă se botează păgânii de bună voie sau de frica sabiei, e bine că se convertesc, că le vor fi salvate sufletele…