Nevoia de sprijin TV
Mi s-a părut o veşnicie timpul scurs de la ultima ediţie a emisiunii „Teleşcoala” (12 iun. a.c.) până la prima din sezonul nou al TVR2. Se vede cu ochiul liber maturizarea proiectului pus la cale de Ministerul Educaţiei: au fost lărgite echipa de profesori – deşi nu s-a depăşit graniţa Munteniei (Rucăr, Popeşti-Leordeni, Târgovişte ş.a.) –, paleta disciplinelor (inclusiv dirigenţia) şi tabloul destinatarilor (se difuzează lecţii nu doar pentru clasa a VIII-a, ci şi pentru V-VII) şi se apelează la dese relaţii cu realitatea (tipurile de unghiuri s-au predat cu ajutorul… Simonei Halep; braţul ei avea deschiderea de diferite grade). Metodic, am sesizat un uriaş pas înainte: banda de pe tablă, care marchează cele zece evenimente ale lecţiei (CEAPDOFERT), cuprinde, pe lângă cifre (de la 1 la 10), şi conţinutul momentelor, pe limbajul elevilor şi – de ce nu? – al profesorului începător: 1. „Ce învăţăm” (captarea atenţiei); 2. „Importanţa temei” (enunţarea obiectivelor); 3. „Ce ştim” (actualizarea cunoştinţelor); […] „Exemple”; 9. „Ce am învăţat” (retenţia); 10. „Tema” (transferul cunoştinţelor).
Româna, în prim-plan
Se numeşte Alexandra Tatu, profesoară la Şcoala Gimnazială „Titu Maiorescu” din Bucureşti, şi a citit (pe 14 oct.) aproape de nota maximă un fragment de text literar. Cu intonaţie, expresiv, cu pauze logice şi psihologice, a făcut ca „Peştele-pasăre şi alte poveşti”, de Simona Popescu să se lipească de mintea şi sufletul elevilor. Sigur ştie că lectura făcută de profesor îl poate atrage pe ascultător sau, dimpotrivă, îl poate îndepărta de literatură.
Erată (din mai multe lecţii)
- Fonetică: a) „Numărul [noŭ]” (matematică, 20 oct.); nu e vorba de alt număr, ci de rostirea muntenească a numeralului 9; b) „consoana x”; de fapt, litera x, care notează 2 consoane: [ks]; c) semivocala [e]; corect: [ĕ]; II. Ortografie: paradiziac (cu z, nu cu s); rămas-bun (cu cratimă); socio-economic (fără cratimă, într-un cuvânt); stofa a V-a (corect: strofa); III. Punctuaţie: o sumedenie de virgule puse rău sau nepuse unde erau obligatorii; IV. Lexic: „Când eram elevă la Liceul Pedagogic, eram extrovertă, dar acum sunt introvertă” (I. S., consilier şcolar la o şcoală din Capitală; 8 oct.); corect: introvertită, extrovertită. (Îi voi scrie, pentru că în cazul unui specialist totuşi, e inexplicabilă eroarea. Tot pe TVR, în aceeaşi zi, o psihologă spune corect: „Persoana introvertită devine mai introvertită dacă…”); V. Semantică: a) „Apoi urmă… desprinderea” (în textul Simonei Popescu; pleonasm uşor de corectat de profesoară, nu de autoare); b) „Corpul îşi va păstra aceiaşi parametri” (fizică, 11 oct.; pleonasm); VI. Sintaxă: „peştele-pasăre=subiect într-o propoziţie simplă; nu s-a discutat capcana majoră: e cuvânt compus etc.