Cancerul de colon și cancerul rectal sunt adesea grupate împreună sub denumirea de cancer colorectal, deoarece au multe caracteristici comune.
În Europa sunt diagnosticate anual ~250 000 de cazuri noi de cancere de colon, care reprezintă ~9% din totalul cancerelor nou diagnosticate. Aproximativ 70% dintre pacienţii cu cancer de colon au vârsta >65 de ani. Prognosticul în cazul cancerului de colon depinde de stadiul bolii. În stadiile incipiente (T, N0, M0) supraviețuirea la 5 ani după intervenții, poate ajunge și la 90%.
Cancerul este cauzat de una sau mai multe mutații genetice, care activează oncogenele și dezactivează genele tumorale supresoare. Există o serie de factori care pot crește riscul: sindroame genetice, boala inflamatorie intestinală, dietă bogată în grăsimi, vârstă, fumat, alcool, obezitate.
Orice simptomatologie intestinală trebuie să fie analizată ca posibilă manifestare de cancer colonic, mai ales la persoane peste 50 de ani.
Manifestările generale ale acestui tip de cancer constau în scădere ponderală, astenie, scăderea capacităţii de efort fizic şi intelectual, inapetenţă, uneori subfebrilitate sau febră, paloare sclero-tegumentară. Apar și tulburări de tranzit intestinal, durere, reacţie inflamatorie peritumorală.
Diagnosticul paraclinic pentru cancerul de colon poate fi stabilit în urma corelării unor date biologice cu o serie de explorări paraclinice imagistice, însă diagnosticul de certitudine îl reprezintă cel anatomo-patologic.
După efectuarea unei anamneze amănunțite, se pot recomanda: colonoscopie completă (pentru cazurile în care colonoscopia completă nu poate fi efectuată, se efectuează clisma baritată; se recomandă completarea colonoscopiei după 6 luni de la intervenția chirurgicală), ecografie abdomino-pelvină, tomografie computerizată toraco-abdomino-pelvină, scintigrafie osoasă, colonoscopia virtuală sau colonografia CT.
Intervenția chirurgicală este metoda principală de tratament. În funcție de diagnostic, stadiul tumoral și de condițiile anatomice locale, intervențiile chirurgicale pot fi cu viză curativă sau cu viză paliativă.
Chimioterapia se poate administra pe cale orală sau intravenos, fie un singur medicament, fie o combinaţie de medicamente, în regim de tratament adjuvant. Se mai recomandă terapia ţintită cu agenţi de anti-angiogeneză, inhibitori ai receptorilor factorilor de creştere epidermică, inhibitori imunoterapici.
Prognosticul este mai bun dacă diagnosticul este precoce. Screeningul reprezintă cea mai bună prevenție, iar colonoscopia după vârsta de 50 de ani ar trebui să fie obligatorie. Screeningul trebuie inițiat, atât la barbați, cât și la femei, începând cu vârsta de 50 ani și trebuie continuat până la 70-80 ani: colonoscopie, la fiecare 10 ani, colonoscopia virtuală, la fiecare 5 ani, determinarea sângerărilor oculte din materii fecale în fiecare an, determinarea sângerărilor oculte din materii fecale prin metoda imunologică în fiecare an, test ADN din materiile fecale, la fiecare 3 ani.
Pentru programări, pacienții au la dispoziție numărul 0232 920, Call Center Arcadia.
Dr. Mihaela Buna Arvinte, medic specialist Chirurgie generală, Arcadia
