Un studiu efectuat de Universitatea din Bristol arată că pe teritoriul Marii Britanii, orașele mai sărace au o rată semnificativ mai mare a incidenței agențiilor de pariuri. O reconfirmare a legăturii dintre condițiile materiale și credința în noroc.
Astăzi vom continua articolul despre zeii pariorilor și ai jocurilor de noroc și vom vorbi despre alte ființe divine despre care se spunea că aduc norocul și bogăția.
Mercur – Zeul roman al norocului și câștigurilor financiare
La fel ca Thoth în mitologia egipteană, Mercur este echivalentul lui Hermes în mitologia romană. Latin Mercurius, cunoscut mai degrabă ca Mercur, era zeul roman al norocului și al banilor.
Beneficiind de aceeași viteză supranaturală ca echivalentul său grec, mesagerul zeilor Romei Antice era considerat zeul negustorilor, călătorilor și transportatorilor de bunuri, dar și protectorul hoților și trișorilor.
Dažbog – Zeul slav al norocului și bogăției
Una din cele mai importante figuri din mitologia slavă, Dažbog, era un zeu al soarelui, al flăcărilor și al ploii. Știut și ca Dazdbog, Dabog, sau Dajbog, acest zeu slav este bazat pe un arhetip al unei zeități binevoitoare, fiind considerat un erou al poporului.
Tradus literalmente, numele lui Dažbog înseamnă „cel care împarte norocul”, întărind imaginea acestuia de zeu benevol.
Gefjon – Zeița nordică a norocului și prosperității
Dintotdeauna, cultura vikingilor a fost una din cele mai inclusive din istorie. Astfel, nu este de mirare că una din cele mai importante zeități venerate de războinicii maritimi era Gefjon, zeița femeilor necăsătorite.
Considerată una dintre Æsir, zeii principali ai mitologiei nordice, Gefjon era asociată cu recoltele bogate, inteligența, virginitatea, intuiția, alegerea de nu te căsători și, desigur, cu prosperitatea și abundența. Se spunea că este zeița profeției și norocului, iar cei care mureau virgini ajungeau să o servească direct în Valhalla.
Gad – Zeul pan-semit al norocului
Menționat inclusiv în Biblie, în cartea lui Isaia, Gad era un zeu pan-Semitic al norocului, numele lui fiind tradus la propriu ca „bogăție” sau „fericire”, în funcție de context.
Uneori văzut că un bărbat, alteori ca o femeie, Gad, scris și Gadde a început să fie venerat destul de târziu, fiind una din zeitățile mai obscure din acea perioadă.
Shichifukujin – Cei șapte zei japonezi ai norocului
Shichi Fukujin, cei șapte zei ai norocului în mitologia shintoistă, nu au fost grupați laolaltă de la început. În schimb, aceștia erau figuri mitologice din mai multe culturi, mai ales din Japonia, China și India, care au fost aleși de diverse profesii ca zeitatea reprezentativă pentru industria lor. De-a lungul anilor, cei șapte au început să fie menționați doar ca un grup, cu excepția situațiilor în care cineva îi cere ajutorul personal unuia dintre ei.
Chiar dacă sunt șapte zei ai averilor în acest grup, doi dintre aceștia sunt uneori interschimbabili, în funcție de zona geografică sau cultura care le aduce tribut. Aceștia sunt Ebisu, Daikokuten, Bishamonten, Benzaiten, Jurōjin, Hotei (Buddha cel Gras, a nu fi confundat cu Gautama Buddha), Fukurokuju și Kichijōten.
Lakshmi – Zeița hindusă a bogăției și norocului
Lakshmi este zeița căreia îi este dedicat celebrul festival al luminilor, Diwali, scris și Divali sau Deepavali. Considerată o zeiță a prosperității, cei care își doresc o șansă în plus atunci când joacă jocuri de noroc apelează la Lakshmi.
Datorită asocierii lui Lakshmi cu norocul, mulți hinduși joacă tot felul de jocuri de cazino cu ocazia Diwali, considerând că o onorează pe zeiță.
Nortia/Nurtia – Zeița etruscă a sorții
Nortia este numele latinizat al zeiței etrusce Nurtia, ale cărei responsabilități includeau timpul, destinul, soarta (considerată diferită de destin în cultura etruscă) și norocul.
Multe din referințele istorice la Nurtia au fost șterse de trecerea timpului și de unii lideri religioși romani, care au preluat conceptul zeiței și l-au transpus în versiunea lor de zeiță a norocului, Fortuna.
Fortuna și Tyche – Zeițele norocului din grecia și roma antică
Tyche era considerată zeița titulară a norocului și bogăției în Grecia antică. Ea era atât de adorată de populație, încât grecii au numit chiar și un oraș după aceasta, Tychai – lucru destul de rar în afara panteonului principal.
Popularitatea lui Tyche era atât de răspândită, încât zeița a fost preluată atât de romani, care făceau asta destul de des cu zeii populari din Grecia, cât și de creștini pentru o perioadă.
Fortuna, echivalentul roman al lui Tyche, avea aceeași sferă de interes, și era imaginată ca având un Corn al Abundenței într-o mână și cu o Roată a Sorții în cealaltă, dând instrucțiuni sorții și norocului.
(Prima parte a articolului: https://www.desteptarea.ro/zei-ai-pariurilor-din-jurul-lumii/)