22 decembrie 2024

Suntem făcuți din plămada visurilor

Există o legătură strânsă între cultură și prosperitate: o țară săracă e și incultă, în timp ce o țară prosperă e deschisă spre cultură care, alături de educație, schimbă în bine calitatea vieții unei  comunități. Așa după cum  cartea ridică nivelul sufletesc al omului. Am amintit în titlu vorbele lui Prospero (din „Furtuna” lui W. Shakespeare), care spunea că „suntem făcuți din plămada din care sunt făcute visele”, pentru că le-am auzit  recent, la Gala Premiilor UNITER, rostite de un venerabil actor îndrăgostit de marea poezie a lumii, Emil Boroghină, care a și fondat un nou teatru numit „Poesis”, pentru susținerea acestui proiect unindu-se Naționalul craiovean și Teatrul „Nottara”.

Da, cultura construiește, aruncă punți între oameni, nu dezbină, nu învrăjbește. Dimpotrivă, sporește umanitatea din om, îl face mai bun, mai sensibil, mai tolerant. Și tot la Gala la care mă refer, președintele UNITER, Ion Cramitru, a vorbit din nou, despre cel mai frumos, după părerea domniei sale, trofeu din lume, prin simbolistica lui aparte. Este vorba despre o carte dintr-un material metalic, din bronz, salvată de la foc și legată în formă de cruce, opera artistului Ion Bitzan. Simbol al salvării și rezistenței prin cultură, al iubirii și devoțiunii pentru aceasta. Iar cultura nu poate fi dobândită decât prin învățare, prin citit, prin studiu și prin frecventarea bibliotecilor, muzeelor, teatrelor, filarmonicilor etc.



Despre importanța cardinală a instrucției în viața unui om atrage atenția și scrisoarea deschisă a lui Nicolae Manolescu, adresată președintelui României. Reputatul critic literar, care conduce și Uniunea Scriitorilor din România, afirmă apăsat și clar că, un om neînvățat nu are respect pentru valori naționale, occidentale, democratice, pentru că nu le cunoaște. E un fel de Caliban, specie care s-a înmulțit în zilele noastre, când folosirea a tot felul de device-uri smart, telefoane, tablete, ceasuri, ține loc de cunoaștere, grăbind și adâncind prosteala oamenilor.  Excesul de informaţie poate deveni, în fapt, o dezinformare, „un zgomot asurzitor în care nu se mai distinge nimic”. Într-o epocă în care putem beneficia de informare globală în direct (având la îndemână tehnologii tot mai sofisticate) „nu se ştiu mai multe despre lume decât în trecut”.

Culmea este că ignoranţa creşte, în ciuda accesului atât de uşor la orice informaţie. Desigur, aici nu este loc de nostalgii după trecut, pentru că ele ar fi inutile, false.Viaţa e schimbare, o ştim, trebuie să ne adaptăm ca să trăim în prezent. Referitor la carte, la citit, să nu uităm că literatura înseamnă ştiinţa de a te pune în pielea altora, capacitatea autorului de a-şi asculta personajele şi de a le  face să trăiască cum vor şi cum trebuie, nu impunându-le propriile idei. Apropo de idei, iată una foarte frumoasă,: „A te pune în pielea celuilalt este o poruncă a carităţii: este sarea literaturii, a democraţiei şi a jurnalismului autentic”. Dintotdeauna, şi eu am crezut, şi mai cred asta. Deşi trăim într-o lume tot mai feroce, în care sentimentul compătimirii aproapelui, a carităţii, se pare că a dispărut. Triumfă, în schimb, egoismul atroce, individualismul, materialismul, indiferenţa. Toate depărtându-ne atât de mult de „plămada visurilor”, din păcate.

 



spot_img
Ce condiții trebuie să îndeplinească articolul
- Advertisement -
spot_img