NOUL IMPERATIV VECHI. „Alege viaţa, ca să trăieşti! Deci e foarte limpede: este un imperativ aici. Nu spune: te rog să alegi viaţa, ca să trăieşti. Ştii, insist, fii bun şi alege viaţa ca să trăieşti! Este imperativul: «Alege viaţa, ca să trăieşti!»” Sfat dinspre slujitorii bisericii (Calinic Argeşeanul, Piteşti), de luat în seamă nu doar ca descriere lingvistică.
I-UL ASIMILAT. Atenţionare cu tentă ortografică, în incinta unui oficiu poştal: „1,5-2 METRII! MULŢUMEESC!” În condiţiile în care desinenţa i este înghiţită de autodevoratoarea consoană r din faţa ei (unii dintre noi rostesc şi scriu „doi *arbitrii”), cei doi I din METRII sunt exclamativi, dar şi periculoşi. Ar trebui să tragem cu ochiul către următorul cuvânt, unde dublarea lui E nu mai poate fi luată ca o greşeală.
SĂ APĂRĂM IAR ŞI IAR LIMBA LATINĂ! „Nevoia de cunoaştere generală a elevului a fost pusă între nefericitele paranteze” şi ieri, şi azi, unele domenii fiind considerate inutile. „La ce-o fi folosind latina, azi?! Şi altele, desigur. Dar parcă latina mai abitir decât oricare altă materie. […] S-a (re)pornit ofensiva reducerii la limita minimului efort. În educaţie, cum se întâmplă în lingvistică. […] Nu «scoaterea» unor «materii» este soluţia ameliorării sistemului educaţional. Pledez pentru revenirea fermă la conceptul de cultură generală”. De acord cu punctul de vedere al universitarului bucureştean Liviu Franga.
ARTICOL HOTĂRÂT (ADICĂ FERM). Specialiştii de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” Iaşi au propus încă din 1991 revenirea la formele articulate ale numelor de localităţi, fără ca uzul să facă ceva în acest sens. Un exemplu de felul în care limba îşi apără teritoriul este cel al toponimului buzoian Vâlcelele (localitate unde s-a născut artista naivă Constantina Voicu, afirmată în judeţul Bacău). Comuna cu acest nume are un singur sat, aşa că articolul este motivat.
CORECŢIE ŞI ŞOVĂIALĂ. Un invitat la „Tema zilei” (TVR 1) a început cu „Din punct de vedere al…”, s-a oprit şi a reconfigurat rapid traseul: „Din punctul de vedere al eficienţei…” La RRA s-a mers mai departe pe drumul cu capcane: „Se circulă foarte bine, cel puţin din punct de vedere a aderenţei…” E drept, s-a oprit preţ de o secundă în faţa lui a, semn că obişnuinţele intrau în revizie. Sunt sigur că la finalul propoziţiei a rostit în gând alcătuirea corectă: „din punctul de vedere al aderenţei”.
RISCURILE LIPSEI FLEXIUNII. Aparent, verbele impersonale sunt încremenite („în proiect”, cum ar fi spus Gabriel Liiceanu). Altfel nu-mi pot explica sfatul unui binevoitor: „Adverbul trebuie e bine să-l folosim cât mai des”.
PENTRU DOOM3. Nu am auzit măcar o dată rostirea în hiat a formei articulate penaltiul (pe-nal-ti-ul) în comentariile crainicilor sportivi de la meciurile de fotbal din iunie-iulie 2021. Toţi zic pe-nal-tiul, aşa că noua ediţie a DOOM-ului o va înregistra ca atare.
