Starea de a fi
Nu e nicio exagerare când mărturisesc că am avut emoţii pentru un singur compartiment din structura subiectului de la proba scrisă la limba şi literatura română din cadrul evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a: cel rezervat cunoştinţelor de fonetică (în economia generală a subiectului, apare sub codul B.1. şi este cotat cu 2 puncte). Nu e vorba de distanţa în timp destul de mare (noţiunile de fonetică şi fonologie sunt predate în clasa a V-a), ci de o „noutate” adusă de una dintre profesoarele de la emisiunea „Teleşcoala”.
Lecţie şi nu prea
În ediţia din 17 sept., A.-N. S. ne-a prezentat partea I din noţiunile de fonetică în care, printre altele, l-a descris pe i „şoptit” (din pomi, să zicem), pe care l-a opus vocalei i (din i-nel) şi semivocalei ǐ (din ploi). Concluzia sa: i final din bucătari „nu este considerat sunet”. Prin urmare, a decis că în cuvântul cu pricina sunt 8 litere, dar… 7 sunete, pentru că „i final nu se numără ca sunet”. Ne dă încă două exemple: meri (cu 4 litere, dar cu… 3 sunete) şi lanuri (cu 6 litere, dar cu… 5 sunete). Emisiunea, vizionată de mii de elevi (şi profesori), este urmată de 6 comentarii, între care doar unul este de atenţionare: „i «şoptit» îi zăpăceşte pe copii”. Ediţia din 20 sept. este dedicată tot noţiunilor de fonetică şi se deschide cu rezolvarea temei propuse anterior, din care A.-N. S. ne mai dă un exemplu ciudat: cuvântul „steaguri” are 8 litere, dar… 7 sunete. Singurul comentariu e neutru: „Mulţumim! Felicitări!”
Consecinţe?
Nu prea, ba chiar deloc. Ne-au scris însă câţiva profesori de limba şi literatura română (puteau fi mai mulţi, dar a fost bine şi aşa), cerându-ne imperativ să luăm atitudine şi să declanşăm o campanie de salvare a bietului i ultrascurt (acel i „şoptit”, cum îi spune Academia Română). Am propus în Revista „Ateneu”, în pagina „Educaţie”, la rubrica „Teleşcoala Ateneu”, o discuţie sub titlul „i «șoptit» este sau nu este sunet?” Credeam că e suficientă întrebarea şi că soluţia va veni de la sine, dar iată-ne în faţa unui serial (în numărul pe iunie a.c. suntem la episodul cu numărul 6), pe care îl vom transfera într-un studiu pentru mediul universitar.
Izvorul emoţiei datate 22 iunie 2021
Cel puţin două chestiuni mă nelinişteau: puterea de inoculare în conştiinţa publică a acestei erori ştiinţifice, întrucât lecţia de la TVR 2 poartă girul Ministerului Educaţiei, şi lipsa de reacţie a profesorilor de gimnaziu în primul rând şi a factorilor implicaţi (Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, înainte de toate). Cele două emisiuni au fost reluate în primăvara acestui an, semn că totul ar fi în ordine…
Deznodământ liniştitor
Subiectul de fonetică a cerut recunoaşterea diftongilor, şi nu a corespondenţei literă-sunet. Pentru Ministerul Educaţiei, acesta ar trebui să fie motiv de nelinişte.
