Niciun tata nu a facut cerere pentru acordarea concediului de crestere a copilului pe timp de o luna. Mai multi parinti au depus adresa ca refuza acest concediu. Astfel, pentru o luna, familiile respective vor pierde indemnizatia de crestere a copilului. Obligatia ca si celalalt parinte sa stea acasa cu copilul macar o luna a fost introdusa la 1 martie 2012. In luna respectiva parintele care a optat pentru concediu nu va primi indemnizatie. In alte state concediul paternal se aplica de ani de zile, dar familiile beneficiaza de bani in plus.
Reglementarile potrivit carora parintele care lucreaza este obligat sa ii dedice si el copilului nou nascut macar o luna pentru a-l ingriji ramân, deocamdata, doar pe hârtie. Desi au trecut 7 luni de la intrarea in vigoare a acestei prevederi legale, pâna acum niciun parinte nu a solicitat sa i se acorde pentru 30 de zile concediu de crestere a copilului si nici nu a cerut sa i se aprobe indemnizatie pentru aceasta. In schimb, la Agentia Judeteana de Plati si Inspectie Sociala (AJPIS) Bacau mai multi parinti au depus o adresa prin care instiinteaza aceasta institutie ca ei nu doresc sa isi ia concediu de crestere a copilului. Si aceasta chiar daca este in detrimentul lor.
Doar câteva exceptii de la regula
Potrivit HG 57/2012, in vigoare de la 1 martie 2012, si celalalt parinte care nu este in concediu de crestere a copilului are obligatia sa petreaca macar o luna cu bebelusul lui. Cum, in marea majoritate a cazurilor mama este cea care opteaza sa intre in concediu de crestere a copilului, atunci tatal va trebui sa stea acasa cu acesta timp de o luna. El isi va putea lua acest concediu oricând pâna la implinirea de catre copil a vârstei de un an sau doi ani, in functie de varianta de indemnizatie aleasa de mama. Aceasta, pe timpul concediului acordat tatalui copilului, se va putea intoarce la serviciu. Daca nu doreste acest lucru, isi va lua concediu fara plata. Legea mai prevede ca in luna respectiva indemnizatia de crestere a copilului nu se mai acorda mamei, ci tatalui, din media veniturilor nete obtinute de acesta in ultimele 12 luni. Obligatia ca parintele care lucreaza sa renunte pentru o luna la serviciu ca sa se ocupe de copil nu se aplica in cazul in care celalalt a optat pentru stimulentul de insertie, deci el isi continua activitatea. De asemenea, sunt exceptati si parintii care au solicitat stimulentul de insertie cu minimum trei luni inainte de expirarea concediului de un an, respectiv, trei ani (pentru copilul cu handicap), cei care nu au realizat venituri impozabile in ultimele 12 luni, precum si familiile monoparentale.
Pentru familie, doar dezavantaje
HG 57/2012 a fost adoptata pe ultima suta de metri de catre fostul guvern, pentru a fi in concordanta cu dispozitiile Directivei europene 2010/18/UE, care vizeaza imbunatatirea concilierii intre viata profesionala, viata privata si cea de familie pentru parintii care lucreaza si asigurarea egalitatii de sanse intre femei si barbati. Dar actul normativ nu-i aduce niciun beneficiu in plus familiei din România. Dimpotriva, este in dezavantajul ei. Hotarârea de guvern spune ca in luna in care unul dintre parinti se afla in concediu de crestere a copilului, celalalt are dreptul sa realizeze venituri impozabile, deci sa-si reia activitatea. Dar, intre timp, locul de munca pe care l-a avut pâna la nasterea copilului a fost ocupat de catre altcineva. Evident ca angajatorul va dori sa-l mentina pe cel angajat, pâna la data la care concediul de crestere a copilului se va incheia. Si atunci parintelui nu-i ramâne decât sa solicite concediu fara plata in luna in care celalalt sta acasa cu copilul. Astfel, timp de o luna familia in cauza va fi lipsita de salariul parintelui care a intrat in concediu sau al celui care nu a fost reangajat. In schimb, HG 57/2012 va aduce economii la bugetul statului. Daca parintele refuza sa-si ia o luna de concediu pentru cresterea copilului, celuilalt i se va taia indemnizatia pe acea perioada. Astfel, in loc sa primeasca indemnizatie un an sau doi ani, va lua 11 luni ori 23 de luni. Totodata, va trebui sa se intoarca la munca mai devreme cu o luna sau sa isi ia concediu fara plata.
Bani in plus, in alte state
Aceasta prevedere, introdusa in România, nu este o premiera in Uniunea Europeana. Suedia a luat aceasta masura inca din 1995. In 2002, a majorat la 2 luni acest concediu de crestere a copilului, cuvenit celuilalt parinte (tatalui). Mai mult decât atât, de la 1 ianuarie 2012, statul suedez ii acorda 1.500 coroane fiecarui parinte, din a treia luna in care tatal ramâne acasa sa ingrijeasca de copil. Asadar, o familie primeste in plus la indemnizatia cuvenita (80 la suta din salariu) suma de 3.000 coroane suedeze, echivalentul a 1.500 lei. Drept urmare, in 85 la suta dintre familiile suedeze, responsabilitatea cresterii copiilor se imparte intre cei doi parinti. Cei mai multi tati participa activ la cresterea copilului si la viata casnica timp de 4 luni. Un studiu arata ca prin aceasta rata divorturilor si a separarii partenerilor a scazut considerabil iar mamele care isi continua cariera câstiga mai mult cu 7 la suta in timpul cât tatii stau acasa cu copilul. Exemplul Suediei a fost urmat si de alte tari, precum Portugalia, Irlanda si Germania, dar in mod diferit. Portugalia obliga tatal la un concediu paternal de numai o saptamâna iar Irlanda ii acorda fiecarui parinte câte 3 luni si le da posibilitatea amândurora ca alte 3 luni sa si le imparta cum cred de cuviinta. In Germania, din 2007, tatii au dreptul la 2 din cele 14 luni de concediu pentru cresterea copilului. Dar standardul de viata din cele patru tari este net superior celui din România.
