Văd că disputa pro și contra vaccinare continuă mai abitir decât procesul de vaccinare în sine. Personal, nu am nimic împotriva vaccinării. Dovadă că m-am și programat încă din primele zile în care s-a dat liber pe Rovaccinare. Chiar vorbisem cu o colegă de ziar să ne înscriem imediat după miezul nopții de 14 spre 15 martie pentru a câștiga timp și… locuri. Țin minte că pe 14 martie, cam pe la ora 23.15, am telefonat colegei în cauză; dormea și patul sub ea. „Mai bine o lăsăm pe mâine”, mi-a spus cu voce somnoroasă. Prin urmare, am văzut Milan- Napoli până la capăt, m-am dus la culcare, lăsând-o pe mâine. „Mâine” a cam fost deranj pe Rovaccinare. La fel și „poimâine”, adică marți.
Miercuri, lucrurile s-au mai aranjat și, avându-mi colega de ziar (care între timp se înscrisese pe platformă) drept consilier tehnic, m-am instalat la computer și am trecut la treabă. Între mine și vaccinare stăteau doar niște click-uri. Iar cu ajutorul telefonic al colegei, totul urma să se rezolve așa cum ai bea un pahar cu apă. „Vezi că trebuie să alegi o parolă mai lungă, căreia îi adaugi patru cifre și un semn de punctuație”, a sunat primul sfat. Am ales. Normal, un nume de echipă și anul înființării, că la altceva nu mă ducea capul. I-am trântit și un semn de exclamare. OK? OK pe dracu! Platforma mi-a dat eject. „Mai încearcă o dată”. Am încercat. Canci. Îmi spunea că n-am introdus credențialele corecte de a trebuit să merg la dicționar. „Schimbă parola. Fă-o mai lungă”. Am lungit-o. Tot de pomană. „Pune alt semn. Bagă coadă de maimuță”. Am băgat. Nu mergea sub nicio formă. Atunci am început să bag altceva. Să-mi bag altceva, ca să înțelegeți mai bine. „Vezi că te aud vecinii”, m-a atenționat soția. Las să mă audă! Și să mă audă și fraierii care-mi ascultă telefonul, și proștii de la Rovaccinare că nu știu să facă o platformă ca lumea, băga-mi-aș!
Atrasă de larmă, a venit și fii-mea să vadă ce s-a întâmplat. I-a fost de ajuns o privire: „Vezi că în loc de sign-up, dai log-in”. Avea dreptate! M-am stricat de râs: carevasăzică, eu eram prostul, nu ăia de la Rovaccinare. Le-am și strigat-o, în caz că mă aud. Printre hohote de râs, am completat programarea. Acum, nu-mi rămâne decât să-mi aștept rândul la vaccin. Măcar din punctul acesta de vedere sper să nu fi făcut o prostie.