În decembrie 2019 a fost convocat pentru prima dată la naționala de juniori. Două luni mai târziu se califica împreună cu echipa sa, Știința Bacău, în play-off-ul Diviziei A2. Apoi a venit pandemia, așteptarea și vreo… șapte-opt kilograme în plus. Când ai însă 15 ani, iar voleiul e viața ta, nimic nu te poate opri. Prin urmare, Ștefan Văduva a mers mai departe. Din nefericire pentru noi toți, la fel și pandemia. Din fericire pentru Ștefan, fără kilograme în plus: „Le-am dat jos relativ repede, odată reluate antrenamentele”. Iar la distanță de un an, „universalul” Științei, care luna aceasta a împlinit 16 ani (e născut pe 2 martie 2005) a regăsit și echipa națională Under 17, și play-off-ul Diviziei A2 cu cea de club. „E o perioadă bună a carierei mele, lucru care mă ambiționează și mă obligă să trag și mai tare la antrenamente”, mărturisește Ștefan, care se pregătește de faza a doua a play-off-ului, ce se va derula de mâine și până duminică, în sala Rapid din București: „Suntem conștienți că va fi greu să ne clasăm în primele două echipe care ajung la turneul de promovare deoarece întâlnim adversari cu o experiență mai mare decât a noastră, dar noi vom încerca. Nu avem nimic de pierdut, iar dacă reușim să legăm jocul, se poate întâmpla orice”.
Puștiul crescut la CSȘ Bacău sub comanda lui Ionuț Vasluianu și promovat, încă de la vârsta de 13 ani, la echipa de seniori a Științei condusă de Eusebiu Țurcanu are ideile clare: „Fără un buget pe măsură, nu ne putem gândi la Divizia A1. Și este păcat deoarece Bacăul e un oraș destul de competitiv în plan sportiv. Îmi amintesc cât de mult a contat pentru noi, tinerii voleibaliști, să vedem, în urmă cu câțiva ani, Știința promovând în A1 și apoi făcând o figură frumoasă la acest nivel competițional. Nu pot uita cum urmăream tot ce făceau jucători ca Mario Drăghici sau Viktor Csoma și cum încercam să-i copiem. Erau adevărate modele pentru noi”.
Astăzi, în lipsa unor modele cărora să le simți respirația și să le urmărești mișcările de la doi-trei pași, Ștefan Văduva se consolează cu youtube-ul. Și cu „skills”-urile cubanezului (care joacă în naționala Poloniei) Wilfredo Leon de la Perugia: „E voleibalistul meu preferat. Ce-mi place cel mai mult la el? Faptul că e un jucător foarte complex”. Păstrând proporțiile, complexitatea este și unul din atuurile lui Ștefan: „Mă pot mula pe orice post din teren. Acum am ajuns la un metru nouăzeci, înălțime ce-mi permite să joc ca «fals», dar până a crește, mă gândeam că, dacă nu voi trece de acest prag, voi rămâne ridicător sau chiar libero”. Defecte? „Înainte mă enervam foarte repede. De când am fost la lotul național, am învățat însă să-mi păstrez calmul și asta mă ajută mult”, adaugă „studentul” de 16 ani, care a participat cu reprezentativa U17 la Campionatul Balcanic de la Vrnjacka Banja (Serbia), ce a constituit și prima etapă de calificare la Europene: „Deși am pierdut toate cele trei meciuri, 1-3 cu Serbia, 2-3 cu Bulgaria și 0-3 cu Turcia, ne-am prezentat destul de bine, ceea ce ne dă speranțe pentru manșa a doua de calificare, din perioada 6-9 mai. Asta cu atât mai mult cu cât, până atunci, vom beneficia de o pregătire centralizată de aproximativ o lună. Ne dorim mult să ajungem la Europene”.
Având și stimulul creat de prezența sub tricolor, Ștefan Văduva visează la o carieră de voleibalist profesionist, țintele sale fiind campionatul Italiei sau al Rusiei. În paralel, însă, se gândește și la un plan B. Elev în clasa a IX-a la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” și pasionat de matematică, informatică și chimie, Ștefan privește spre zona de IT: „În privința viitorului meu, totul va depinde cum vor evolua lucrurile în următorii doi ani. Aștept oportunități în plan voleibalistic care să-mi poată permite să progresez. Altfel, voi opta, cu regret, ce-i drept, dar cu toată responsabilitatea, spre o turnură profesională în afara sportului de performanță. Eu sper, însă, să continui cu voleiul”.
Deloc întâmplător, în afară de volei și școală, în viața lui Ștefan există loc doar pentru prietenii foarte apropiați și, evident, familie. Părinții săi, Sorin și Otilia îi sunt principalii suporteri, iar din urmă vine puternic surioara sa Ecaterina, care mâine va împlini patru ani și care, weekend-ul trecut, l-a susținut, din înaltul tribunei, la „barajul” câștigat cu CSM Râmnicu-Sărat. Cu astfel de fani, nici n-ai cum să dai greș!
