Mulți nici nu știu unde este țărișoara asta, al naibii de bogată – Luxemburg. N-ar fi nicio dramă. Nu dau lecții de geografie sau altceva. Nimeni nu s-a născut învățat. Puțini știu, însă, că statul ăsta e un Ducat, cum le place ălora de-o locuiesc, să i se zică, și în plus mai au și nivel de trai cu mult peste medie. Adică, o duc bine decât restul.
Și nu sunt mai mulți decât populația Bacăului. În fine, sunt convins că și mai puțini cunosc faptul că acolo, mai ales pe timp de criză, bogații lumii își ascund averile, fără ca UE să fie deranjată. Ca pe vremea crizei din 2009, când nemții (un model al corectitudinii, „al lucrului bine făcut”, ca să citez un contemporan) își duceau banii cu sacoșele în Elveția, trecând pe jos granițele. Tot pentru a-i ascunde de Fiscul lor.
Grav e că și bogații României și-au pus banii la fererală de mâna lungă a fiscului, inclusiv acele firme multinaționale cărora li s-a permis să intre în buricul târgurilor, falimentând zeci sau sute de mii de afaceri de familie. Aceleași firme străine care, acum, sunt deschise, în vreme ce restaurantele noastre stau cu zăvorul tras, vezi Doamne!, să nu se infecteze și mai mulți români. Adicătelea, virusul nu colcăie prin supermarketuri, unde lumea stă fund în fund, scormonind după merele polonezilor.
În fine, la Luxemburg e scandalul momentului. Acolo, se ascunde evaziunea cât China de mare, pe modelul din Olanda sau Irlanda, Malta sau Cipru ori Cayman sau Bermude. Am știut dintotdeauna că străinii ne-au furat țara, de zeci de ani, începând cu așa-zisele privatizări, prin care au luat moca tot ce era mai de valoare, de parcă noi n-am fi fost în stare să ne administrăm fabricile. N-a fost nici un patriot care să pună piciorul în prag, politicienii noștri fiind la concurență cu străinii: care să fure mai mult. Nici boșii UE nu zic ceva despre faptul că multinaționalele își duc banii în paradisuri fiscale, în loc să contribuie la bunăstarea țării care le-a facilitat afacerile. Nu se leagă nici de politica Luxemburgului de a adăposti multinaționale.
După mine, i-aș da afară pe luxemburghezi (și pe străinii cu magazine), așa cum tot amenințau că ne exclud pe noi, pentru corupție. „Afară, afară, javră ordinară!”. Ca în anii ’90, când proletarii le strigau țărăniștilor.
