Este, cu siguranță, un fapt recunoscut, notoriu, la nivel local și național, că la „Ferdinand” se muncește din plin, atât în spațiul online, cât și în spațiul ”verde”, atât formal, cât și informal sau nonformal. Elevii sunt parte a unui proces dinamic al învățării, dincolo de organizarea clasică a spațiului și timpului educațional. Două exemple de proiecte de anvergură, unul cu tradiție, altul ca noutate, au implicat sute de elevi în ceea ce numim Public Speaking și Joc de strategie-politica locală. Pentru că, în ultimii ani, ferdinandiștii au fost pe podiumul unor concursuri de dezbateri și oratorie, a unor proiecte civice cu impact în comunitate.
FED TALKS este concursul de Public Speaking al elevilor de la C.N. „Ferdinand I”. A apărut acum 5 ani, când a dispărut din calendarul Ministerului Educației singurul concurs interesant de profil, sub egida English Speaking Union, ai cărei patroni sunt Prințul Philip, Duce de Edinburgh și regina Marii Britanii. Se generase o direcție la „Ferdinand”, cu elevi dornici sa treacă pe la Jockey Club în București și să ajungă la Dartmouth House în Londra. Așadar, Fed Talks a apărut ca un concurs intern, menit să stimuleze interesul elevilor pentru discursul în limba engleză. Au existat ediții în care au fost organizate secțiuni și în limbile franceză, spaniolă sau română, au existat și două conferințe în limba română cu invitați de prestigiu, dar scopul inițial al Fed Talks a pornit din dragostea de comunicare în limba engleză a două dintre profesoarele de aici, Gabriela Laslău și Nicoleta Bardașu, și speranța acestora ca dragostea e transmisibilă.
De ce avem nevoie de discurs? De concurs de discurs? De concurs de discurs în limba engleză?
Să le luăm pe rând. Pentru că omul este o ființă sociabilă, iar comunicarea este trăsătura esențială a socialității, un instinct al acesteia. Doar că avem nevoie de reguli pentru a eficientiza acest act de comunicare. Iar regulile nu sunt suficiente. Avem nevoie de creativitate, pasiune, agilitate, leadership, dedicare, empatie și încă o sută de alți descriptori pentru ca discursul să ajungă la auditoriul nostru și să-și atingă scopul dorit: de a informa, convinge sau emoționa. Și mai e ceva, mai ales într-o țară post-comunistă ca România, unul dintre lucrurile pe care nu-ți permiți să le pierzi este vocea, individualitatea, dreptul la opinie informată. De aici și clubul de DEBATE, exercițiile de gândire critică, cursurile, școlile de vară organizate în acest sens.
Este concursul o formă de evaluare stimulativă? Da. Demodată? Noi credem că nu. Indiferent cărei filosofii educaționale i-ar aparține școala din care faci parte, indiferent de care parte a catedrei te situezi, concursul animă, motivează, stimulează elementul acela unic, inovator, creator din ființa umană. Ne place sau nu, ne raportăm mereu la aproapele nostru și evoluăm și datorită acestui lucru.
De ce în limba engleză? Ar putea fi în orice limbă, desigur, numai că engleza este limba cea mai vorbită de pe glob, din motive pe care nu are sens să le expunem. Într-o lume în care granițele fizice dispar, ar fi cazul să dispară și barierele mentale. Comunicarea într-o limbă străină, două, trei sau mai multe activează funcțiile cerebrale, crește viteza de procesare, mărește capacitatea de memorare a creierului și reduce riscul de Alzheimer. În plus, deschide ferestre spre lume, pentru că fiecare popor trăiește și gândește într-un mod unic.
Acestea fiind spuse și acceptate, Fed Talks este un copil dorit și iubit. La a cincea ediție, am apelat la platforma zoom, pentru a le permite arbitrilor să ni se alăture. Cei 15 candidați înscriși la ambele categorii de vârstă, 12-15 ani și 16-19 ani au fost jurizați de două personalități din lumea oratoriei. Primul este Michael Otto Nicholson, din Indonezia, fondatorul a 18 cluburi de public speaking, membru al British Toastmasters Club din Jakarta, directorul Diviziei Toastmasters între 2004-2005, arbitru internațional în competițiile Agora și Toastmasters, arbitru în competițiile universitare BINUS University AEO (Asian English Olympics) și NEO (National English Olympics). Al doilea este Koka Prasad, câștigătorul a 7 ediții consecutive a campionatului internațional de Public Speaking (2008-2016). Este Ambasadorul Indiei la Agora Speakers International și fondator de cluburi Agora în India.
Ambii jurați au fost impresionați de calitatea limbii engleze vorbite de elevii de la „Ferdinand”, de claritatea exprimării și de bagajul cultural demonstrat de discursurile ținute. Au fost oferite următoarele premii: la categoria 12-15, Vladimir Duselevici- premiul I, Bogdan Zaharia-premiul al II-lea, Alex Nita- premiul al III-lea, iar mențiunea de onoare i-a revenit Alexiei Filip-Hodorogea. La categoria 16-19 ani, Stefana Ciocodan a obținut locul I, Ioana Tanțoș locul al II-lea, Ștefan Filip-Hodorogea locul al III-lea, iar Ilinca Nechifor, mențiunea de onoare. Publicul a votat vorbitorii favoriți, la ambele categorii: Alexia Filip-Hodorogea și Ștefan Filip-Hodorogea. Criteriile au fost expresivitatea, prezența scenică (digitală, în cazul de față), respectarea temei, argumentarea, structura discursului și răspunsul la întrebările publicului.
Care este pasul următor? Fed Talks trebuie să crească, iar elevii noștri să intre în competiții. Din ce în ce mai multe și mai dificile. Iar acum este momentul perfect, dată fiind extraordinara deschidere oferită de …pandemie. Nu putem călători fizic, pe mare, aer sau uscat așa cum o făceam până acum, dar nimic nu poate îngrădi spiritul uman să se manifeste. Lecția pe care omenirea a reînvățat-o este că, atunci când se închide o ușă, se deschide cel puțin o fereastră.
Pentru că intenționat am lăsat partea sensibilă la urmă, mulțumim Alumni Ferdinand pentru consecvența cu care sprijină financiar acest concurs. De ce o fac? Probabil pentru că văd dincolo de contextul școlar al competiției, cu premii și diplome. Credem că și-ar dori să vadă scânteia dusă mai departe. Asta sperăm și noi.
Al doilea proiect –noutate care a accelerat nevoia de „verbalizare” și implicare activă a elevilor a fost Joc de strategie: politica locală, derulat în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert (FES) din Germania, filiala București.
Jocul de strategie este o metodă de educaţie politică prin care se urmăreşte ideea de a simula cât mai real posibil activitatea unei instituţii politice existente. Proiectul îşi propune să contracareze dezinteresul tinerilor faţă de reprezentanţii politici și politică, în general. În acest joc de strategie tinerii, elevi între 14 și 20 de ani, devin reprezentanţi ai comunităţii lor locale, pregătesc în cadrul grupurilor politice o şedinţă de consiliu local, formulează proiecte de hotărâre şi interpelări şi iau decizii. În acest fel ei înţeleg procesul decizional de la nivel local și află care sunt mecanismele democratice de participare la luarea deciziilor publice. Tinerilor li se oferă şansa de a deprinde astfel abilitati care nu le sunt neapărat evidenţiate în procesul instructiv-educativ în şcoli sau în viața de zi cu zi, dezvoltându-și atitudinea civică, calitatea lor de cetăţeni şi de membri ai comunităţii din care fac parte.Fundația Friedrich Ebert (FES) din Germania a dezvoltat cu câțiva ani în urmă proiectul „Joc de strategie: politica locală”. De atunci, a desfășurat cu succes numeroase asemenea jocuri în Berlin, Bavaria, Dresda, dar și în Croația sau Cehia, iar din 2009, și în România, în marile orașe. Acest joc a fost adaptat la situaţia legală şi condiţiile din România, si este condus de traineri experimentați de tineret formați special în cadrul acestui proiect.Actorii implicați la nivel local în proiect sunt : o instituție de învatamant prin participarea elevilor de liceu 14-18 ani;Consiliul local prin consilierii locali implicați – îndrumatori ai elevilor în redactarea interpelarilor și a proiectelor de hotărâre;Primarul – în rolul de primar al ședinței simulate a tinerilor și punerea la dispozitie a sălii de ședință;Profesori, părinți, presa locală la ședinta publică simulată.
Proiectul s-a desfășurat pe parcursul a patru etape:
1. Elevii de liceu (25 de elevi) au participt la o sedință reală de consiliu local în calitate de cetățeni
2. Elevii au învățat, cu ajutorul trainerilor, despre modalitatea de luare a deciziei la nivel local într-o comunitate, află care sunt sarcinile primarului, atribuțiile consilierilor locali, dar și modalitatea de implicare a cetățenilor în decizia publică – training sustinut de o echipă de traineri de tineret (de regula, vineri)
3. Împartirea pe partide politice fictive și lucru efectiv al elevilor cu consilieri locali, pe interpelari și proiecte de hotarâre propuse de către tineri – Partidul Roz, Partidul Alb, Partidul Gri și Partidul Mov. 4. Finala: Ședinta simulată de consiliului local a tinerilor (desfășurată pe Zoom), prezidată de către primarul municipiului.
Cele 3 zile afectate desfășurării proiectului au adus față în față consilieri locali , primarul municipiului și tinerii, care au ridicat/oferit răspunsuri prin negociere, comunicare interactivă, persuasiune și cercetare..
Proiectul a oferit partenerilor din administrația publică locală posibilitatea de a interacționa cu tinerii din localitate și a afla care sunt problemele și nevoile acestora, în timp ce elevii au avut șansa de a deveni consilieri locali pentru o zi și de a propune proiecte concrete la subiecte de interes pentru ei;de a dobândi informații despre politica locală prin metode nonformale alături de traineri cu experiență;de a lucra în echipă alături de alți tineri implicați din localitate;de a formula proiecte pentru comunitate alături de consilierii locali reali și a purta o dezbatere în prezența primarului.
Ne convingem, astfel, că a susțiue un discurs public presupune competențe pe care le dobândești prin multă muncă și pasiune, iar a face politică și a iniția/susține proiecte nu este chiar atât de simplu precum și-au imaginat tinerii și presupune, de asemenea, cercetare, profesionalism, interes și contribuție proprie.
Prof. dr. Nicoleta Zărnescu
Prof. Gabriela Laslău