Silvicultorii băcăuani au marcat împlinirea a 110 ani de administrație în Ocolul Silvic Căiuți. Evenimentul a avut loc la sediul ocolului silvic, în prezența mai multor șefi de ocoale silvice din județul Bacău și a autorităților locale. Cu acest prilej au fost resfințite cele două clădiri principale ale ocolului silvic din Căiuți, una construită în anul 1921, cealaltă în 1942, dar și o panoplie pe care apar numele celor 21 de șefi ale acestui ocol de la înființare până în prezent.
Marcarea evenimentului le-a dat ocazia organizatorilor să facă un cuprinzător și interesant istoric al silviculturii în România, în județul Bacău și, evident, în Ocolul silvic Căiuți. La principalele momente istorice care au marcat viața și organizarea comunității din Căiuți a făcut referire și istoricul Vilică Munteanu, originar din vecinătatea acestei comune. „Suntem într-o zonă binecuvântată de Dumnezeu, în care istoria este la ea acasă, aici unde s-au întâmplat multe și s-a pus și o amprentă asupra neamului românesc. Să nu spunem decât numele domnitorului Ștefan cel Mare. Eu nu pot afirma că el s-a născut la Borzești, deși unii istorici s-au aventurat în acest sens. Dar, poate ei au unele documente. Însă Ștefan cel Mare a copilărit, cu certitudine, pe aceste meleaguri. Iar de la Borzești până la Căiuți nu e distanță mare”, a spus Vilică Munteanu.
A fost amintită și trecerea prin vecinătatea zonei, la 1600, pe Valea Oituzului spre Suceava, a primului unificator al țărilor române, Mihai Viteazul. Nu putea fi omis nici celebrul pod construit în vremea lui Ștefan cel Mare la Căiuți, care este cel mai vechi pod practicabil din țara noastră. La Căiuți, a mai precizat istoricul, a fost și unul dintre puternicele unioniste, la începutul celei de a doua jumătăți a veacului al XIX-lea. Tot aici, după de Cuza a fost forțat să abdice, țăranul român, cel care știa de Cuza că le-a dat pământ, au spus „Nu-l vrem pe Hopînțol, prinț străin fără de țară (primul rege al României, reprezentant al dinastiei Hohenzollern – n. n.). Îl vrem pe Cuza, că ne-a dat pământ”. Vilică Munteanu a făcut referire și la Școala de silvicultură care a funcționat aproape 20 de ani la Căiuți, una din doar cele trei care erau în țară, înființată în anul 1919. „La acest moment aniversar – a conchis istoricul – ce pot să urez? Pădurea să beneficieze de respectul care i se cuvine, pentru că ea a fost furnizoare de hrană, de obiect al muncii, sursa, bogăția și izvorul. Să le urăm silvicultorilor multă putere de muncă, dar și o mai atentă aplecare a celor care îi conduc asupra a ceea ce înseamnă pădurea. Să nu mai plece copacii noștri peste granițe”.
Istorie sinuoasă a silviculturii în zona Căiuți
Despre istoricul complex al silviculturii românești și al celei din zona Căiuți a vorbit șeful Ocolului silvic, inginerul Relu Orîndaru. Au fost menționate date și exemple încă din perioada relațiilor feudale și a celei din Principatele Române, de când suprafețe de pădure se aflau în posesia celor care se distingeau în războaiele purtate de domnitori, dar și a boierilor protejați și a clerului. Existau moșii ale răzeșilor și ale boierilor, la Căiuți o mare proprietate de acest fel fiind a cunoscutei familii Rosetti. În 1818, domnitorul Alexandru Calimachi a dat hatmanului Răducanu Rosetti dreptul de a înființa târgul Căiuțului, iar urmașul lui a adus în zonă primii lucrători forestieri. Tot în zonă erau și întinse păduri ale mănăstirilor.
În România, Direcția Generală Silvică a luat naștere în anul 1860, iar la 1 aprilie 1909 a fost promulgată „Legea pentru organizarea Ministerului Agriculturei și Domeniilor” prin care a luat ființă Ocolul silvic Căiuți, în regiunea silvică II Bacău, care va avea 15 ocoale silvice. În zona Căiuți, prima denumire a ocolului silvic a fost Helteu-Vrânceni. Ce a urmat aici s-a datorat și evenimentelor istorice prin care a trecut întreaga Românie.
Astăzi, Ocolul Silvic Căiuți este unul dintre cele 14 ocoale ale Direcției Silvice Bacău, sub tutela regiei Romsilva. În prezent, la Căiuți mai sunt în administrarea statului doar 15.655 ha de pădure, iar în proprietate privată peste 3.500 ha. Silvicultorii au făcut, tot cu prilejul evenimentului de marcare a celor 110 ani de la înființarea ocolului silvic Căiuți și unele considerații privind viitorul administrării pădurilor din zonă.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
