Juriul Revistei „România literară” (editor Uniunea Scriitorilor din România), alcătuit din Nicolae Manolescu (preşedinte), Gabriel Chifu, Răzvan Voncu, Daniel-Cristea Enache, Sorin Lavric şi Cristian Pătrăşconiu, a decis prin vot secret ca în acest an premiul „Cartea Anului 2020”, ediţia a XIX-a, să fie acordat ex-aequo lui Ovidiu Genaru, pentru volumul „Cartea lui Mircea. Canal” (Editura Junimea) şi lui Aurel Pantea, pentru cartea „Execuţii” (Editura Cartea Românească).
Cu capacitatea sa neobișnuită de a-și reînnoi mereu, benefic, poezia, Ovidiu Genaru publică o carte de versuri tulburătoare: „Cartea lui Mircea. Canal”. Reproducem câteva versuri cu care autorul își prefațează volumul:
12 iunie 1948
„Ieri au arestat trei dintr-a opta./ Parcă au intrat în pământ. Azi/doi. Unul e Mircea eminentul/liceului. Merge la închisoare/ merge la închisoare și a doua zi/ conform procedurilor traversează/ orașul prăvălit pe podeaua/ unui camion rusesc.// Ca exemplu. Să fie spectacol./ Să fie circ./ Patru arme cu glonțul pe țeavă sunt/ îndreptate spre/ fioroasa captură.// (…) Un comisar răspunde la numele Grimberg./ Unul Grimberg de la Bacău a ajuns mare mahăr la Secu.//Mircea are/ 18 ani și crede că va fi împușcat./ Îi este frică. Îi este frică/ să nu devină un erou. Familia noastră nu-i obișnuită cu astfel/ de anomalii.”
Adăugăm și o precizare din preambul a lui Ovidiu Genaru, care ușurează înțelegerea noului său demers poetic: „În memoria fratelui meu Mircea, fost deținut politic la 18 ani, la Suceava și Târgșoru Nou, între anii 1948 – 1950. Numele său, Mircea Bibire, figurează pe zidurile Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, Sighetul Marmației.“
