Tragedii asemănătoare celor înregistrate la spitalul din Piatra Neamț, la clinica de bebeluși din Capitală și în clubul morții de la „Colectiv” vor mai apărea. Pentru că nici incompetența autorităților nu se oprește aici. La noi, n-a fost promovată, niciodată, meritocrația. Aproape că niciunul dintre angajații de la stat nu a ajuns acolo pentru că e priceput și merită cu prisosință să ocupe acel loc.
Peste tot locul, posturi călduțe, foaaaarte bine plătite, ocupate de rude, amante, cunoștințe, prieteni, în general, „unse” de partidul ajuns la putere. De-asta și vezi instituții importante conduse de cu totul altfel de indivizi, niciunul cu pregătire în domeniu, unii chiar fluturând o hârtie scoasă la imprimantă.
E la fel ca pe vremea „împușcatului”, când știm cu toții, posturile cheie (și nu numai) erau date pe Pile, Cunoștințe și Relații. Așadar, PCR-ul n-a murit, el există. Și pe-atunci, mulți ajungeau generali direct de la coarnele plugului. „Partidul e-n toate. E-n cele ce sunt / Și-n cele ce mâine vor râde la soare”, cum zicea slova, acum 40-50 de ani. Dacă, accidental, a ajuns unul mai competent decât restul, sistemul l-a infectat și pe el, obligându-l să se comporte „așa cum trebuie”.
A devenit corupt, la rându-i. Numai când apare o tragedie, autoritățile încep să dea din coate, încercând să arate cât de incompetente sunt, de fapt. Un spital care funcționa în baza unor autorizații, e drept, după standarde depășite, dar în vigoare. Un spital unde protocoalele de incediu sunt mai mult pe hârtie, simulările de evacuare făcându-se doar printr-un test în care copiezi răspunsurile.
De câte ori medicii și restul personalului au fugit pe scări, pe ușile de incediu (din PVC, și nu ingnifuge) pentru a testa reacția la situații critice? Față de alte state, unde exercițiile astea sunt repetate cu sfinţenie, tocmai pentru a obişnui angajații cu soluţiile ce pot salva vieţi.
Fostul SANEPID care, în vremuri de pace, este mai mult o sperietoare care terorizează angajații cu atitudinea de vechil pe moșia statului, împărțind amenzi pentru lucruri mărunte, fără prea mare conținut, în loc să propună soluții care pot deveni salvatoare.
