Dintre toate temerile care profund freamătă ființa umană în ultima vreme, frica de moarte pare a fi cea mai înfricoșătoare. Au intrat din plin, în viața noastră, durerile apocaliptice și adiacentele lor: boala, neîncrederea, răutatea, minciuna, neputința de a iubi și de a fi iubit. Știri mistuite de construcții negative par a fi parte integrantă din peisajul nostru zilnic. Trăim într-o amețeală de gânduri și sentimente, asemeni locuitorilor din Nainul pământesc al Mântuitorului, sat fără de istorie. Și aceasta până când neliniștea și moartea Îl cheamă pe Domnul… și El se ivește, în mijlocul durerii fără margini, așa cum se arată zorile după o noapte cruntă. Într-o situație parcă fără de ieșire. El vine nu acuzând, nu certând, nu judecând circumstanțe. Doar biruind și liniștind.
Evanghelia duminicii acestei săptămâni (Luca 7, 11-17) ne este pusă înainte pentru a ne reaminti de fundamentul tainic al creștinismului: Învierea Mântuitorului Iisus Hristos. Acolo, în țărâna Nainului, Domnul privește cu milă, iar Cerul refuză a reda pământului tânărul trup al fiului unei maici singure. Din milă omenirea pregustă Învierea.
Minunat se poate alătura acestui tablou și icoana vieții Cuvioasei Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei de aproape patru veacuri, Sfânta pe care Ortodoxia o prăznuiește, cu inimă plină de bucurie, întru aceste zile de mijloc de lună Octombrie. O tânără cuvioșită de Har, care-și onorează chemarea prin milostenie, post, priveghere și rugăciune. Un izvor de meditație. O școală de înțelepciune, cu toate frământările, întrebările și neliniștile ei, parcă anume scoase în față, ca să fie confruntate cu marea și unica soluție: Învierea.
Pentru a folosi timpul care trece și nu se mai întoarce, pentru a răscumpăra clipele, pentru a ne salva din boală, neîncredere, răutate, minciună, din neputința de a iubi și de a fi iubiți, pentru a învia în orice loc al lumii, cu istorie sau fără, este nevoie de Hristos. Să luăm aminte la misterul Nainului. Satul fără istorie. Doar atins de Hristos și de Înviere.
Inspector scolar, pr. prof. dr. Adrian Alexandrescu
