DINSPRE A.N.M., PRECIZIE LINGVISTICĂ… De când Ana Iorga, cercetător ştiinţific la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, este şi prezentatoare TV la Antena 3 (unde susţine, cu folos, rubrica de cultivarea limbii „Pe cuvânt!”), ştirile sunt parcă mai atent supravegheate sub raportul normelor de exprimare. Astfel, pe 22 iunie, aflăm că „Administraţia Naţională de Meteorologie a emis în ultimele 48 de ore cincizeci de avertizări de cod roşu”, unde prepoziţia „de” doar aparent este excesiv folosită: dintre cele patru prezenţe, cea sacrificată de obicei de redactori radio sau TV este ultima („avertizări [de] cod roşu”). Nu şi de Ana Iorga.
… PÂNĂ LA SEMNE ORTOGRAFICE (DEZ)ÎNCEŢOŞATE. „De mâine-dimineaţă, până sâmbătă dimineaţă, avem cod portocaliu de ceaţă”, ne spune realizatorul radioprogramului matinal de la RRA. Nu nevinovata rimă („dimineaţă/ceaţă”) ne-a atras atenţia, ci prezenţa ori absenţa cratimei, dacă informaţia ar fi fost scrisă. Adrian Soare, gazda noastră pe undele hertziene, exigent cum îl ştim, ar fi pus cratimă dacă adverbul compus era imprecis (nu apare numele zilei din săptămână) şi ar fi suprimat-o când ar fi observat că în al doilea caz este menţionată acea zi („sâmbătă dimineaţă”).
DE-ALE LUI ICSULESCU. „Gala umorului”, de la TVR 2, e o oază de bună dispoziţie, dar şi de educaţie lingvistică. Să vedem: funcţionarul de la un ghişeu (Nicu Constantin) îi atrage atenţia cetăţeanului venit să depună o cerere (Ştefan Mihăilescu-Brăila) că a scris rău. „Nu vă cheamă Niculescu.” „Dar cum?” „Niculexu.” „Nu pricep.” „Păi uită-te şi dumneata: l-ai lipt pe c de s, că-i x toată ziua.” Aţi crede că în 1970, de când datează filmarea, cetăţeanul a primit fără să crâcnească refacerea cererii?
CONDIŢIE DE ANGAJARE. Vorbind despre experienţa – vastă! – de gazetar, Neagu Udroiu a reprodus un fragment din interviul cu patronul unui mare ziar occidental: printre pretenţiile acestuia la o nouă angajare, figura şi „demonstrarea unui nivel ridicat de cunoaştere a limbii” („Provocări colocviale”, la Centrul de Cultură „George Apostu” Bacău, 4 sept.). De aplicat azi şi la noi!
CONCURENŢĂ CONTINUĂ. „În localităţile X şi Y, este recomandat ca slujbele religioase să se desfăşoare în spaţiile deschise ale lăcaşelor/lăcaşurilor de cult” (RRA, 8 sept.). Prezentatoarea ştirilor s-a corectat imediat şi bine a făcut: aflate într-o acerbă competiţie, desinenţele -e şi -uri produc „ecouri” fonetice ca în cazul de faţă (am numărat 4 prezenţe anterioare ale vocalei e, în „spaţiile deschise ale”, fără a mai socoti alte 9 mai înainte).
ALT ECOU. Întrebată, de Ziua Limbii Române, ce greşeli de limbă sunt mai evidente, cineva a numit pluralul de la „parapet”: „parapeţi”, în loc de „parapete”. Da, dar nu cumva să-l aşezăm aici şi pe Alex Lancuzov, de la RRA, care nu greşeşte niciodată.
