O poveste despre târgul Buhusi pe care vrei s-o depeni nepotilor nu poate ocoli… povestea bâlciului. O poveste în poveste… Tocmai de aceea, pe firul ei, administratia actuala a început sa tese, în anul 2000, o alta poveste: Zilele orasului Buhusi. Aruncam ochii în dictionar… Bâlci… Târg mare tinut la anumite epoci ale anului, la sarbatorile importante si însotit de spectacole si de petreceri populare; iarmaroc; galagie, harmalaie, zapaceala… Si ce bâlci: de Ziua Crucii! Prin traditie, de zeci si zeci de ani, mereu de Ziua Crucii, una dintre cele mai mari sarbatori ale crestinilor si cea mai veche în cinstea Crucii lui Hristos.
Bairam de Ziua Crucii?
Ziua Crucii este cea în care trebuie sa se tina post negru, fiindca a fost instituita pentru a comemora doua fapte de mare semnificatie din istoria Bisericii Crestine: aflarea Sfintei Cruci a Mântuitorului, urmata de înaltarea ei solemna în vazul poporului de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, si aducerea crucii de la persi, în anul 629, în timpul împaratului bizantin Heraclius. Dar, Doamne, exista pe lume bâlci fara dezmat culinar? „Exista, zice primarul Ionel Turcea, un om cu mare respect pentru valorile crestine. Religia nu spune ca nu-ti poti bucura ochii, sufletul, inima. Cât despre post, cel care este credincios, cu bâlci sau fara bâlci, tot la fel se va comporta. Noi respectam o traditie, poate cea mai veche traditie culturala a orasului. Stramosii nostri au stabilit aceasta zi”.
Femeia-sarpe, o buhuseanca
Batrânii târgului povestesc despre faptul ca bâlciul fost organizat, de-a lungul timpului, în mai multe locuri: fostul obor, în zona fostului restaurant „Pescarusul”, pe amplasamentul actualului stadion „1 Mai” si pe cel al salii polivalente. Ce lume, ce vremuri! Marioara si Vasilache, celebrele marionete, îi faceau pe copii sa viseze nopti întregi revederea. Zidul mortii, cu motociclistul acela care, legat la ochi, uimea lumea într-o sfera de metal în care-si risca viata… Nu uitati de papagalii care extrageau biletelul care-i spunea bâlceanului cum avea sa-i curga destinul… „Dar nu uitati ca în lumea circului, inclusiv în lumea bâlciului buhusean, zice primarul Turcea, au evoluat si doi buhuseni, sot si sotie. Sotia juca rolul (de succes nebun!) al femeii-sarpe!” Si sa nu uitam de înghititorii de flacari, de scamatori, de angelicele domnisoare care stateau la zid în asteptarea cutitelor care treceau milimetric pe lânga zulufii lor…
Un târg asediat
Peste trei sute de agenti economici, din care peste cincizeci au fost firme mari, au oferit servicii si bunuri buhusenilor. Tarabele, corturile si mijloacele de agrement au ocupat o mare parte a caldarâmului strazilor, dar si o importanta parte a spatiului verde. Au fost prezenti nu doar agenti economici din Bacau, Neamt, ci si din Suceava, Iasi, Sighetul Marmatiei, Constanta, Satu Mare, Maramures, Mures, Harghita, Prahova, Buzau, Vaslui, Vrancea. N-au lipsit nici cochetele tarabe/corturi (ultracentrale!) ale maicutelor si calugarilor din toata Moldova. „Au fost cei mai multi agenti economici din istoria bâlciului”, zice viceprimarul Vasile Zaharia. Politistii, pompierii, jandarmii au fost, ca si firma de salubritate Gyndani, la datorie. Bâlceni din Buhusi, Blagesti, Racova, Gârleni, Hemeius, Bacau si localitati din judetul Neamt au facut din Buhusi un centru major de interes. Au venit în târg, mai ales de mâna cu pruncii, ca la un pelerinaj. Teschereaua comerciantilor a cunoscut fosnetul placut al paralelor.
„Doamne, ce public minunat!”
În fata Casei de Cultura, pe o scena profesionala, sub bagheta moderatorului Axinte, de la „Vacanta Mare”, timp de doua zile, Alex Velea, C.R.B.L., Vali Vijelie, Nicu Paleru, Emilia Ghinescu, Alex de la Orastie, Lorena, Anca Neacsu (ASIA), Radu Pietreanu si Vacanta Muzicala, formatia ALESIS, Axinte („Vacanta Mare”) au cântat si râs împreuna cu mii si mii de oameni iesiti, la vreme de seara/noapte în strada. Focul de artificii din noaptea de sâmbata spre duminica, spectacol al cerului sponsorizat de moderatorul Axinte, i-a cucerit pe buhuseni. 600 de milioane de lei vechi a costat toata sarbatoarea. Zice primarul Ionel Turcea: „Daca gasiti în toata tara un spectacol de o asemenea anvergura la un cost atât de mic… Va asigur ca nu veti gasi. Buhusenii merita o asemenea bucurie”. Gyndani Impex S.R.L. si DoruTrans au fost sponsori generosi ai manifestarii. Axinte: „Doamne, ce public minunat sunteti, buhusenilor!” Maria Salaru, cu grozavii sai interpreti, dar si tâncii de la Clubului Elevilor, au oferit clipe minunate de delectare.
„Muzica sonoriza orice atom”
Timp de trei zile, cel putin, acordurile muzicale trimise în eter de catre proprietarii de mijloace de agrement, dar si de catre solistii de pe scena, m-au trimis cu gândul la versul bacovian: „Muzica sonoriza orice atom”. Atomii au fost… sonorizati ceva mai mult pentru locatarii aflati în imediata apropiere a epicentrului decibelilor… Ca la Revelion, focul de artificii a pus cireasa pe tortul ambiantei muzicale. Tot ca la Revelion, buhusenii l-au aplaudat si pe primar, care a adresat vorbe de sarbatoare publicului.
„Mai lung îmi pare drumul…”
Un spectacol în spectacol a fost si acest du-te-vino, de trei zile, spre/dinspre centrul orasului. Retragerile catre diferite localitati, catre domiciliu, au fost mai spectaculoase la ceas de noapte. Râuri, râuri de oameni… Comentariile spectacolului de peste zi erau savuroase. Adoratorii si criticii au pus în aceste comentarii toata voluptatea disponibila. Fani de-ai lui Beethoven, de pilda, erau pusi la punct de adoratorii lui Vali Vijelie. Retragerea unora catre casa mi-a adus aminte si de versul „Mai lung îmi pare drumul, acum la-ntors acasa…” Am vazut si niste domni care, toropiti de oboseala sarbatorii, au facut niste popasuri ciudate de-a dreptul pe spatiile verzi; unii chiar sforaiau sub clar de Luna.
Încasari record în pusculita comunitatii
Înca de la debutul Zilelor orasului, primarul, viceprimarul si unii functionari ai primariei anticipau ca veniturile care vor fi încasate din taxele platite de agentii economici care au închiriat spatii vor fi mai mari decât în anii trecuti. Asa a si fost. Primarul Ionel Turcea concluzioneaza: „Bani încasati? Mai multi decât anul trecut. O concluzie? 90 la suta dintre buhuseni au spus ca totul a fost foarte bine: organizarea, comportamentul spectatorilor, vremea, atmosfera de ansamblu. Dar noi respectam si celelalte voci. Pornind de la sugestiile celor 10 la suta, vom încerca sa organizam anul viitor o manifestare si mai reusita”.
Luni, dis-de-dimineata, orasul arata, parca, putin mahmur. O binecuvântata ploaie de noapte a mai dezinfectat caldarâmul de urmele inevitabile de alcool si de… Firma de salubritate era la datorie. Corturile, tarabele, în proportie zdrobitoare, nu mai erau; nici scena spectacolelor. Linistit, târgul arata de parca ar fi fost o asezare care plecase în refugiu. În jurul orei 7, când elevii au pornit din nou catre scoli, brusc, aflat cu ochii pe orizontul viitoarei editii a Zilelor orasului, târgul s-a trezit la viata, plonjând realist în cotidianul supravietuirii firesti.
