Revenire necesară
Nu aş fi dorit să mă întorc atât de repede la odiseea limbii latine. Rămân dator faţă de Centenarul naşterii, la 20 aug. 1920, a lui Zoe Dumitrescu-Buşulenga (deşi am mai scris, în spaţiul rubricii acesteia, despre marea doamnă a literelor româneşti) şi faţă de cei 130 de ani de la trecerea în eternitate, la 22 aug. 1890, a lui Vasile Alecsandri, vajnic apărător al limbii române şi constructor al acesteia. (Dăm doar un exemplu de cuvânt creat de el: româncuţă.) S-au petrecut însă câteva evenimente mediatice în ultimele zile, care nu pot fi ignorate tocmai pentru că susţin campania de regândire a deciziilor orientate spre sacrificarea disciplinelor umaniste.
Academia Română – poziţie fermă
Radio-România Actualităţi, la al său „Apel matinal” de luni, 17 aug., l-a invitat pe Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, pentru a ne comunica opinia privind, printre altele, eliminarea limbii latine de la clasa a VII-a. „Nu neapărat din raţiuni patriotice trebuie păstrată limba latină la această clasă, ci pentru că ajută limbile străine”, a subliniat academicianul. Terminologia acestora este de origine greco-latină, iar lămurirea etimologiei ţine loc de o complicată definiţie. Pe lângă aceasta, latina „disciplinează mintea”, adică face educaţie intelectuală.
„România literară” (nr. 32-33/7 aug.) alocă un generos spaţiu „Îngrijorărilor unui profesor de limba şi literatura română”, care încheie ca Ion Creangă: „Dezamăgită am fost de multe ori, dar şi îngrozită aşa ca anul acesta niciodată n-am fost…”
Limba latină – un eufemism
Dacă veţi căuta în lista de discipline la litera L, nu veţi găsi Limba latină, ci Elemente… După cum se vede, coordonatele par mai largi, atingând sfera romanității generale. Programa a fost pusă în dezbatere de conf. univ. dr. Mina-Maria Rusu, inspector general de limba și literatura română, limbi clasice și limba neoelenă, din cadrul Direcției Generale pentru Învățământul Preuniversitar a Ministerului Educației și Cercetării. Prof. univ. dr. Sanda Golopenția, din S.U.A., s-a opus noii denumiri.
Înapoi, la Solomon Marcus!
Era un model de persuasiune. S-a invitat la emisiuni TV, a scris în „Tribuna învățământului” și a colectat opinii aparținând unor mărimi ale societății românești. Pe noi, cei din provincie, ne-a abordat altfel: ne trimitea mesaje pe internet (le păstrez cu sfințenie pe cele mai multe), însoțite de adrese electronice ale Ministerului ori a Institutului de Științe ale Educației. Ne cerea imperativ să luăm poziție față de nedreptatea făcută limbii latine, considerând că s-a produs un atentat la adresa omenescului din noi. Am fost de faţă la funeraliile lui, în 2016. Adrian Curaj, ministrul Educaţiei, i-a promis, la căpătâi, că va obloji rănile şcolii româneşti…
