O carte cu interviuri este o provocare, cum interviul în sine este unul dintre genurile gazetărești din „categoria grea”, care presupune o călătorie spirituală a doi oameni, care merg o bună bucată de drum împreună, fiecare cu bagajul lui de frumusețe, bine, credințe și adevăr, pe care, cu prețuire și altruismul spiritelor înalte, le dăruiesc celuilalt, necunoscut dar aflat mereu în așteptare. Reluând, interviul nu est o înșiruire de întrebări, ci seamănă cu o cascadă, când lină, când vijelioasă în curgerea ei, cu irizări de lumină, care dau frumusețe și adapă imaginația privitorului, urmărindu-i călătoria nesfârșită spre apa cea mare.
O călătorie sunt și cărțile lui Marius Manta, literat, critic și redactor de revistă de cultură, care a început cu „Literaturbahn” (2014), continuată cu „Tată și fiu. Momente”, un an mai târziu, una inițiatică, la fel ca în capodopera lui Neagoe Basarab sau ca în extraordinarul ciclu „Tată și fiu” al sculptorului George Apostu, fiind, în același timp magistru și ucenic, copil și adult, părinte și învățător: „Ce tare-ar fi ca tatăl să aibă vârsta fiului./ Ori invers”, esențializează într-un vers autorul, filozofia curgerii timpului și a vieții, cum se întâmplă și în „Ucenic la iconari” (2017), o călătorie anume, cu gândul și dedicată fiului său, prin tradiția creștină răsăriteană, o carte unică și prețuită de omul modern, de altfel, scrisă special pentru el, cel trăitor în secolul XXI, pe care îl vom regăsi și în actualul volum, nu „iconar” privitor ci consumator al civilizației 5G și al artei 3D.
Penultima apariție editorială a criticului literar, poetului și gazetarului Marius Manta poartă titlul „Cronofiabile” (2020), după rubrica cu același nume din Revista ATENEU, argumentată astfel de autor: „mi-am propus o rubrică care să adune în chip fericit cărți menite să reziste timpului, ideologiilor, modelor literare. […] Cărți de ieri, cărți ale prezentului, cărți necunoscute, cărți uitate; cărți ce au nevoie de o nouă «punere în scenă», de o reîntâlnire cu marele public.”
„Interviuri” de Marius Manta, Editura STUDION, 2020, reuneşte treizeci şi şase de convorbiri/interviuri cu excelenţe în domeniile lor, indiferent de vârstă, deoarece şi tinerii abordaţi s-au distins deja, au avut parte de recunoaşteri importante. „Mulţi interlocutori sunt originari din zona Bacăului, mulţi sunt din restul ţării, câţiva din străinătate. Majoritatea aparţine muzicii, artelor plastice, scrisului, dar curiozitatea lui Marius Manta poposeşte şi în universul şahului, vestimentaţiei, filmului, limbajelor virtuale, orologeriei, ceremoniei ceaiului, rugby-ului şi al trenurilor” și nu ezită, „să plece la drum, atunci când vecinătatea, întâmplarea, evenimentul nu-i prilejuiesc starea de convorbire cu interlocutorii doriţi, ca să-i întâlnească, pentru ca să le afle răspunsurile despre misterul creaţiei şi despre soarta acesteia în lumea în care trăim”, scrie Doina Cernica, în Prefața, cu titlu simplu și sugestiv, „Printre excelențe”.
Sunt drumuri și popasuri răsplătite, în final, cu interviuri incitante, înnoitoare prin modul de abordare, atât al întrebărilor, cuprinzătoare, care dovedesc o bună cunoaștere a omului și domeniului în care excelează intelocutorul, fără a ține neapărat să epateze, ceea ce dă farmec și lumină răspunsurilor, subsumate încă din titlul fiecăruia.
„Deși nu cred nepărat în tipare, în tot cazul nefiind un extrovertit, am admis parcă dintotdeauna că am un oarece simț al echilibrului, pe care nu mi-l vreau pierdut. Iar peste toate, o bucurie ce se leagă de realitata unei lumi rotunde, frumoase. Implicit, am căutat să fiu atent în jurul meu, să valorific experiența și știința unor conștiințe așezate. […] Cartea de față adună asemenea întâlniri cu oameni pe care îi prețuiesc în mod deosebit”, afirmă Marius Manta, în „Cuvânt lămuritor”.
Cartea se deschide cu interviul luat PS Ioachim Băcăuanul: „Hristocentrismul, soluția salvatoare a ieșirii din criză”, în care autorul îl conduce pe gânditorul, filozoful și truditorul în slava lui Hristos pe cărări mai puțin bătute în spațiul public: sensurile Îndumnezerii omului, legătura duhovnicească între cunoaștere și trăire, care este mara ispită a culturii, până în ce punct iubirea poate tolera răul, în ce măsuă reușesc arta și frumosul să ne conducă către transcendent și eshatologic etc. Pătrundem apoi în lumea muzicii cu Hans Eckart Schlandt, organist al Bisericii Negre – „Sunetul orgii aminteşte de eternitate, te purifică şi îţi dă idei înălţătoare”, dar și cu Adrian Sîrbu, dirijorul corului „Byzantion” – „Muzica vindecă patimile”, cu părintele Ioannis Hanna de la Mănăstirea Hamatoura, Kousba din Liban – „Muzica bizantină constituie un limbaj dificil, e calea psaltului de a comunica cu sfinţenia” şi cu monahul şi poetul Ignatie Grecu, de la Mănăstirea Cernica – „Orice pasăre care zboară închipuie Crucea”.
Sunt interviuri, în cea mai mare parte, scurte, luate parcă „pe fugă”, însă, se vede, este o fugă umăr la umăr, chiar și atunci când Marius Manta solicită time out, unor adevărați atleți ai cuvântului, cum sunt Ioan Dănilă, străjerul neobosit al limbii române curate și corecte, artistul 3D Ioan Burlacu, păstrătoarea curățeniei folclorului nostru, Sofia Vicoveanca, marele maestru Internațiomnal de șah Florin Gheorghiu, urmați de critici literari (Thodor Codreanu, Al. Husar), soprana Gabriela Iștoc, rugbystul Daniel Carpo, Laura Popescu, model și creator de modă, Nicu Alifantis, dar și artistul Gheorghe Zărnescu, Ovidiu-George Rusu – iconar, Andrei Pleșa, pasionat de orologerie.
Este o carte în care cititorul se scufundă în universuri diferite, populate de oameni cu har, talent, știință, bunătate, cu sufletele deschise către dialog, frumos, credință și adevăr, acea trinitate la care face mereu trimitere autorul, la care se adaugă un optimism născut din curiozitate și cunoaștere.
„Cred că frumosul este fața cea mai de preț a lumii noastre. Legat de bunătate, iubire, echilibru și credință, cu siguranță poate schimba lumea, în măsura în care aceasta își îndreaptă atenția către el. Ba chiar și numai tangențial, frumosul (se înțelege că legat de…) poate aduce alinare tuturor contradicțiilor acestui pământ”, sunt cuvintele sculptorului Gheorghe Zărneascu, care vin să întregească crezul autorului acestei minunate cărți. Și călătoria continuă: „Orice pasăre care zboară închipuie crucea”. Câți ne-am gândit la această superbă sintagmă, dăruită de preotul Ignatie Grecu?
