Un titlu din 2016
Așa se numește o broșură de 134 de pagini tipărită de Editura Spandugino în anul trecerii la cele veșnice a autorului – Solomon Marcus. Se încheiase o nefiresc de lungă și agitată campanie de salvare a limbii latine, care – din dorința de a aerisi programa școlară pentru gimnaziu – a fost eliminată din inventarul de discipline al clasei a VIII-a.
Savantul, avocatul latinei
Am asistat la toate fazele războiului pe care l-a orchestrat formal un grup de intelectuali și faptic, matematicianul Solomon Marcus. „Prin latină – scria Ioan-Aurel Pop –, savantul a făcut o pledoarie pentru limba română și, în fond, pentru cultura română și pentru identitatea românească.” „Școala – atenționa Solomon Marcus – nu trebuie redusă la o instituție de prestări de servicii care livrează ocupanți de locuri de muncă robotizați, limitați”, ci vizează „o armonie a identității personale și a celei naționale cu apartenența la cultura europeană și la cea planetară”.
Rezultate înnoitoare
Urmarea a fost că disciplina a căpătat alt nume – Elemente de limba latină și de cultură romanică – și a fost coborâtă la clasa a VII-a, cu o oră pe săptămână. Am consultat cele două variante de manual câștigătoare (editurile Art Klett și Aramis, 2019), deosebit de atractive, și am sesizat o subțiere a informației gramaticale. De exemplu, verbul nu mai este predat cu trei sau patru teme (canto – indicativ, cantare – infinitiv, cantavi – perfect), ci doar cu primele două.
Latina, sacrificată
O ultimă orientare a peisajului obiectelor de învățământ comunicate de Minister în vara acestui an a făcut să dispară din nou limba latină, la clasa a VII-a. Ar trebui enunțate iar motivele pentru care elementele de cultură romanică și, desigur, cele de latină elementară sunt necesare în pregătirea intelectuală a gimnazistului. Repet unul singur: fără latină, limba română este văduvită de unul dintre cele mai rezistente puncte de sprijin ale sale. (În 2019, a mai fost un episod asemănător – vezi https://www.desteptarea.ro/academia-romana-vie/)
De unde un nou Solomon Marcus?
Din câte se observă până acum, nu există o luare de poziție concertată pe obiectivul salvării disciplinei, iar un lider de opinie de talia academicianului băcăuan nu se întrevede. Rămâne ca fiecare dintre noi – profesorii de specialitate întâi, dar și ceilalți – să avem o reacție, contrazicând ce se spunea la început de secol: „Lașitatea intelectuală este și azi, mai ales la noi, o boală răspândită: e boala care te scutește de orice surmenaj de convingeri și-ți garantează, până la adânci bătrâneți, o beatitudine invidiată de mulți și adeseori rentabilă” (Ovid Densusianu, 1909).
