Vă amintiți cum se aplicau amenzile pe timpul stării de urgență. La aprecierea organului de control. Cam așa se aplică acum carantinarea localităților, conform prevederilor Ordinului nr. 1309/2020 din 21 iulie privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2 emis de Ministerul Sănătății. Conform acestui ordin, carantinarea unei localități poate fi dispusă prin ordin al şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau al persoanei desemnate de acesta, în baza hotărârii comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, la propunerea Direcţiei de Sănătate Publică teritoriale şi cu avizul Institutului Naţional de Sănătate Publică, dacă sunt întrunite condiții cumulate, ori e îndeplinită o singură condiție din cele ce le enumeră ordinul amintit.
Rămâne la aprecierea organului… Astfel, conform art. 3 din amintitul ordin se recomandă carantină zonală atunci când, în baza evaluării, se constată că riscul răspândirii infecţiei în comunitate nu poate fi controlat prin alte metode, iar procentul persoanelor infectate depăşeşte pragul stabilit de Institutul Naţional de Sănătate Publică și în condițiile existenței următoarelor criterii;
,,1. trend crescător pentru ultimele 14 zile;
2. rata de infectare peste nivelul de alertă (3 cazuri/1.000 de locuitori);
3. ponderea majoritară a cazurilor în cadrul comunităţii faţă de focarele înregistrate în comunităţi închise (centre rezidenţiale, unităţi sanitare);
4. ponderea populaţiei în vârstă de 65 de ani şi peste, atât în localitate, cât şi în zonele rurale ale judeţului;
5. personal insuficient pentru desfăşurarea anchetelor epidemiologice în cadrul DSP, în raport cu numărul de cazuri confirmate;
6. personal sanitar insuficient în spitalele care asigură asistenţa medicală pacienţilor suspecţi/confirmaţi cu COVID-19 (focare în rândul personalului medico-sanitar), dotare insuficientă cu echipamente personale de protecţie;
7. gradul de ocupare a paturilor, atât pe secţiile COVID, cât şi pe secţiile ATI >90%, cu pacienţi din zona respectivă;….,,
Și iarăși ajungem la noțiuni și definiții ce rămân la aprecierea celui care dispune. Astfel rata de infectare de 3 cazuri/1.000 de locuitori se referă doar la infectări așa cum scrie în ordin, la îmbolnăviri ori suspiciuni de infectare (prin coroborarea cu alte norme)? Recomandarea carantinării prevăzută la art.3 are drept consecință carantinarea, ori se poate deroga? Se punea în discuție săptămâna trecută carantinarea mai multor localități din Argeș. Ceea ce presupune că întruneau condițiile ori macar una din condițiile de carantinare. Prefectul județului a susținut însă că mai are nevoie de timp pentru a analiza situația. Pe lista autorităților se aflau 13-20 de localități candidate la izolare pentru 14 zile. Printre acestea Piteștiul și Mioveniul. Până la urmă, criteriile de evaluare precarantină sunt imuabile ori sunt negociate politic funcție de interesul local. În paralel cu publicarea Ordinului pe care îl analizăm, Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile și-a actualizat la data de 27.07 a.c., ,,Definițiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus.,, Ambiguitățile pe care le sesizasem anterior au fost menținute și, chestiuni foarte grave , cum ar fi decesul, sunt definite într-un mod ce lasă loc la speculații. Astfel;
,,… Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecțiuni hematologice etc.) și COVID-19 trebuie raportata ca și cauza a decesului, independent de condițiile medicale preexistente care se suspectează că au favorizat evoluția severă a COVID-19. COVID-19 trebuie menționată pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces…,,
Tot Ordinul 1.309 reglementează la art.4 izolarea persoanelor diagnosticate cu virusul SARS-CoV-2. Interesant e că această diagnosticare se face prin testare cu metoda RT-PCR, dar se poate face și ochiometric identificând, ,,… semne şi simptome sugestive infectării cu virusul SARS-CoV-2, conform definiţiei de caz stabilite de Centrul Naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile,…,,
Definiția dată de această instituție persoanei suspecte de a fi infectate sună cam așa, cităm; ,,Orice persoana cu infecție respiratorie acută (debut brusc cu cel puțin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respirație (scurtarea respiratiei) SAU orice persoana cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie SAU orice persoana cu infecție respiratorie acută severă (SARI) (febră sau istoric de febră ŞI tuse ŞI dificultate în respirație (scurtarea respiratiei) ŞI care necesită spitalizare peste noapte).
Notă: Pentru copiii cu vârsta pana la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentația, se poate suspecta infecția cu SARS-CoV-2.,,
Din perspectivă normativă, interpretarea personală a medicului/instituției medicale, acoperă legal culpa medicală în ceea ce privește cauzele decesului dar și în ceea ce privește eroarea de diagnosticare. Dacă mai adăugăm marja de eroare a testelor (30%) avem imaginea modului în care se fac raportările. Și mai apoi, justețea măsurilor impuse pe baza acestor raportări. Mai nou se vehiculează obligativitatea purtării măștilor în spații deschise. Nici un producător de măști nu scrie pe prospectul produsului, deși ar fi o maximă publicitate, că prin respectiva mască nu trec virușii. De ce oare?
Jr. Adrian M. Ionescu