Guvernul are norma arestării medicale după care suspina. Legea nr. 136 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic a fost publicată în M.O. nr. 634 din 18 iulie 2020. Să ne reamintim de febra creșterilor infectărilor de covid și acuzele formulate de guvern privind iresponsabilitatea parlamentului că nu legiferează mai repede și nu oferă guvernului „pârghiile legale pentru stoparea infectărilor”. Lucrurile au culminat cu ieșirea unui oficial guvernamental, nomina odiosa, pe care nu-l mai pomenim.
Acesta ne dădea exemplul unui gălățean de 45 de ani, confirmat cu coronavirus, care a refuzat internarea în spital, profitând de lipsa legii ce l-ar fi putut obliga la internare, şi care după două zile a decedat. De fapt, înaltul oficial mințea. Medicul Valentin Boldea, şi fost director al Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, infirmă declarația oficială. Conform informațiilor oferite de medic și preluate de Adevărul, bărbatul de 45 de ani suferea de obezitate şi avea probleme cardiace. Acesta s-a simţit rău şi a fost dus la spital, unde a acuzat stări febrile şi tuse. Personalul medical a asociat simptomele cu cele specifice noului coronavirus, însă acestea sunt întâlnite şi la persoanele care au suferit un infarct. Bărbatul a refuzat internarea în spital sub suspiciunea de coronavirus. Două zile mai târziu s-a simţit rău şi a chemat ambulanţa. În timp ce era transportat la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului de Urgenţă din Galaţi, a suferit un infarct, iar medicii nu au mai reuşit să îl resusciteze. „Nu cumva (se întreba retoric medicul gălățean), la prima lui prezentare la UPU personalul s-a axat doar pe testarea COVID-19 şi au omis să-i facă un consult cardiologic? Simptomele cu care s-a prezentat se întâlnesc şi în debutul unui infarct miocardic. Cel mai probabil omul a plecat acasă cu un infarct în derulare pe care nu l-au diagnosticat. Deci se pare că nu omul a fost neglijent, ci un sistem care îşi axează atenţia doar pe COVID şi uită că oamenii vin la urgenţe şi cu alte patologii.”
Cine dă totuși socoteală? Pentru astfel de situații se poate răspunde și penal. Potrivit cotidianului Le Monde (informația a circulat la începutul acestei luni), premierul demisionar al Franţei, Edouard Philippe, şi doi foşti miniştri ai Sănătăţii, Olivier Véran şi Agnès Buzyn, sunt vizaţi de o investigaţie privind gestionarea crizei coronavirusului. Curtea de Justiţie a Republicii a admis nouă plângeri din totalul de 90 depuse în contextul crizei coronavirusului. Reclamanţii denunţă punerea în pericol a vieţii, cazuri de omor prin neglijenţă şi refuzul oferirii de asistenţă medicală unor persoane aflate în pericol. La noi nu cred că sănătatea populației îi interesează pe decidenți, ci controlul și imaginea publică.
Vrei să crești autoritatea guvernului, crești numărul de cazuri covid. „Cazurile noi pot fi manipulate și prin țintirea testării: una e să testezi masiv la Brăila, alta la Suceava, una e să testezi în căminele de bătrâni, alta e în populație în general”,spunea dr. Vasile Astărăstoae, fost președinte al Colegiului Medicilor din România și fost rector al Universității de Medicină și Farmacie din Iași. Un simptomatic poate fi retestat și de 10 ori și să adaugi retestarea cu rezultat previzibil ca o nouă testare. Dl. nomina odiosa ca argument suprem ne vorbea de numărul de decedați.
Dacă într-o zi au decedat 10 persoane infectate cu virusul ucigaș din totalul de 720 de persoane cât este media zilnică a deceselor pentru România ultimilor ani, care e relevanța, atâta vreme cât prin Ordinul M.S. Nr. 436/2020 din 13 martie 2020 sunt interzise autopsierile iar cei decedați, doar suspecți de covid, sunt statistic înregistrați obligatoriu ca decedați de covid. Aici avem o problemă de legalitate ori de legiferare criminală.
Dr.Ligia Barbarii, medic primar de medicină legală, șef al Laboratorului de Genetică din cadrul INML „Mina Minovici” din București, într-un interviu pentru Jurnalul, declara: „La noi, practic, în cazul oricărei persoane care a fost testată pozitiv, printre cauzele decesului s-a comunicat și COVID-ul. Nu s-au efectuat autopsii. Au fost doar câteva autopsii efectuate pentru cauze de morți violente, unde a existat suspiciunea infecției cu COVID-19…. ar fi normal să ai o inițiativă prin care să vezi care au fost cauzele de deces … câți, de fapt, au murit din cauza unor infecții respiratorii, câți din cauza hemoragiilor etc.? Ca să ai tu propria statistică națională cu care să te compari cu ceea ce raportează alții la OMS. E important să te poți raporta la ceva. Ca să știi ce ai de făcut în viitor, trebuie să știi ce s-a întâmplat în propria ta curte”.
În România raportărilor statistice, Grupul de Comunicare Strategică cu toți specialiștii săi, nu poate să răspundă la o întrebare simplă: infecția covid a avut rol decisiv, major, minor sau neglijabil în cauza unui deces din cele raportate ca fiind datorate covid? Dar din câte se vede nu asta i-a intersat pe guvernanți ci instaurarea panicii, a fricii de moarte, nu analiza rațională. Sub imperiul presiunii şi a fricii a fost elaborată o lege care dă puteri nelimitate executivului.
Astfel, legea carantinării la art. 6 stabilește că situațiile de risc epidemiologic și biologic pentru care se instituie măsurile prevăzute în lege pot fi și epidemiile declarate prin ordin al ministrului Sănătății. Nu există o limită minimă de decese verificate medical atribuite agentului patogen, ori o analiză care să stabilească nivelul letal al unui virus și care să condiționeze/legitimize ordinul ministrului. De la această omisiune poate începe abuzul. O nouă tulpină de virus gripal sezonier poate activa intervenția ministrului. Și ca să fim mai expliciți: la art.3 din lege definind la lit. j riscul epidemiologic, legiuitorul a operat cu noțiuni interpretabile cum ar fi: „probabilitatea de apariție a unui eveniment generat de un agent înalt patogen care poate afecta sănătatea grupurilor populaționale, cu posibilitatea răspândirii.”
Prin prisma acestei definiții, pentru a activa legea și implicit limitarea libertăților cetățenești, e necesar ca ministrul sănătății să aprecieze că există: „probabilitatea/posibilitatea apariției unui eveniment generat de un agent pathogen”. Aceeași lipsă de concizie o regăsim și la lit. k, ce definește riscului biologic, care ar fi: „probabilitatea apariției unui efect asupra sănătății umane cauzat de răspândirea accidentală sau intenționată a unui agent înalt patogen.” Toate aceste probabilități ce se situează în sfera ipoteticului, nefiind cuantificabile, sunt parșive prin însăși statutul lor.
O ipoteză probabilă nefiind adevăr nu poate avea contraargumente. Numai că, pe baza unei ipoteze care poate fi departe de adevărul medical, ministrul sănătății are acoperire legală, pentru a emite ordinul și …. autoritățile pot decide arestare în numele sănătății colective a „persoanelor suspecte de a fi infectate”. Evident, suspecte… tot ca urmare a unei ipoteze legiferată de art. 3 lit.l din lege. Dovedeşte tu, cititorule, că nu eşti suspect….
Jr. Adrian M. Ionescu
