Ziua de 3 mai a fost declarată Ziua Mondială a Libertății Presei la 23 decembrie 1993 de către Adunarea Generală a ONU în urma Conferinței Generală UNESCO din 1991, când s-a adoptat o rezoluție privind „Promovarea libertății presei în lume” care recunoștea că „o presă liberă, pluralistă și independentă este o componentă esențială a oricărei societăți democratice”.
Evenimentul constituie un prilej pentru a celebra principiile care stau la baza libertății presei, a evalua starea libertății presei în lume, a reînnoi eforturile pentru apărarea independenței mass-mediei, a reflecta cu privire la problemele libertății presei și a eticii profesionale și pentru a aduce omagii acelor jurnaliști care și-au pierdut viața făcându-și meseria.
De asemenea, momentul servește atât ca și oportunitate de atrage atenția că în multe țări publicațiile încă sunt cenzurate, amendate, suspendate și închise, iar jurnaliștii și editorii sunt hărțuiți, atacați, deținuți și chiar uciși.
Presa din România sărbătorește această zi confruntându-se cu cenzura autorităților, care refuză să comunice cifrele exacte ale epidemiei de coronavirus și care au instruit cadrele medicale, sub amenințarea pierderii locului de muncă și a urmăririi în Justiție, să nu comunice cu mass-media. În acest fel, nu există nici un mecanism independent de verificare a informațiilor comunicate de autorități.
În același timp, presa din România se confruntă cu amenințarea constantă a închiderii unor publicații de către un organism numit Grupul de Comunicare Strategică, despre care nu se știe aproape nimic, nici măcar din cine este format. Au fost închise site-uri pe motiv ca difuzau știri false fără să existe o anchetă, un proces și un verdict al unei instanțe. Mai mult, s-au considerat a fi știri false articole de opinie sau articole care contraziceau versiunea oficială a autorităților asupra epidemiei de coronavirus.
Autoritățile defăimează constant presa, sfătuind populația să se informeze numai din „surse oficiale”, dând de înțeles că mass media nu este o sursă credibilă.
Pe plan local și regional, de peste 30 de ani, apariția neîntreruptă a cotidianului tipărit Deșteptarea este dovada clară că presa scrisă rămâne vocea de necontestat a cetățenilor. Cuvântul tipărit este o responsabilitate pe care jurnaliștii ziarului Deșteptarea și-o asumă și căreia caută să îi dea puterea necesară pentru ca presa să rămână a patra putere în stat.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
