A cincea putere economică a României în anul 1989, județul Bacău a ajuns în 30 de ani în partea inferioară a clasamentului celor 41 de județe plus zona București, iar în Regiunea Nord-Est (județele Iași, Bacău, Suceava, Neamț, Botoșani și Vaslui) se menține cu greu pe poziția a doua, dar la unii indicatori este depășit și de județul Vaslui. Economia județului, prin dispariția unor mari întreprinderi, deși zestrea naturală a Bacăului este una de invidiat, a fost într-un permanent regres. Numai rafinăria din Onești producea, la un moment dat o treime din PIB-ul Moldovei, iar platforma industrială Borzești și toată industria județului, dar și zona agricolă, făceau din Bacău forța de care aminteam.
La o recentă conferință, înscrisă în suita de manifestări organizate de Camera de Comerț și Industrie și de partenerii ei, prof. univ. dr. Eugenia Harja, directoarea Direcției județene de Statistică, a insistat asupra comerțului exterior făcut din județul Bacău în ultimii zece ani. „Dintre toți indicatorii dezvoltării economiei naționale de care dispunem la nivelul județului Bacău – a precizat Eugenia Harja – am ales partea de comerț exterior, respectiv fluxurile de comerț internațional, pentru că în special balanța de comerț exterior a unui județ ne arată eficiența economiei lui, dacă ne gândim că o balanță activă, respectiv pozitivă, înseamnă și o competitivitate a județului pe piața mondială”. Și la acest indicator, acum 30 de ani județul Bacău era o forță, creată mai ales de industria petrochimică, dar și de industria lemnului, industria alimentară sau industria ușoară.
Pe locul al doilea în Regiunea Nord-Est
Fluxurile de comerț internațional în județul Bacău au avut o balanța echilibrată doar în anul 2013. În rest, ca și în economia României, județul a avut un sold negativ, o balanță deficitară. Dacă totuși exportul a crescut, în timp, de aproape două ori, importul a crescut de 2,5 ori. Iar soldul negativ s-a majorat de aproape cinci ori.
În Regiunea Nord-Est, similitudini se găsesc în evoluția de la Bacău și Suceava (în 2013 ambele balanțe au fost echilibrate, dar în rest deficitul s-a majorat). Bacăul, de mai bine de zece ani este pe locul al doilea în regiune, după Iași, deși anterior era pe primul loc și la importuri și la exporturi.
În anul 2018, în județul Bacău soldul balanței exporturi-importuri a fost negativ: au rămas neacoperite cu export 31,5% din importuri. A fost o adâncire a decalajului dintre exporturi și importuri. Iar gradul de acoperire în județ este cel mai mic din Regiunea Nord-Est și mult sub cel al României.
Bacăul în oglinda Balanței comerciale normalizate
În Balanța comercială normalizată, recomandată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, România a avut un minus, un grad de acoperire subunitar, dar în județul Bacău „minusul” este ceva mai mare, aproape minus 0,2. Balanța normalizată înseamnă export minus import împărțit la export plus import. Ea poate avea valori între minus 1 și 1. Cu cât se apropie mai mult de zero este mai echilibrată. Spre minus unu situația e tot mai rea (import mai mare decât export), iar spre plus unu situația e tot mai bună.
Cum arată balanța comercială și balanța normalizată (în mii de euro) în județul Bacău? Suntem cel mai deficitari la metale comune – importăm mai mult decât exportăm de peste 16 ori. La articole de piatră de asemenea – importăm de aproape 80 de ori față de cât exportăm. La mașini și aparate electrice cu aproape 60% importăm mai mult decât exportăm, iar la materiale plastice și cauciuc importăm de trei ori și ceva mai mult decât exportăm. La produsele minerale, la care balanța normalizată se apropie de minus 1 (de situația cea mai rea), avem un import de 223 de ori mai mare decât exportul, deși valoarea în mărime absolută este foarte mică. Stăm bine la materiale textile – exportăm mai mult decât importăm cu peste 50%. La produse de lemn exportul este mai mare decât importul de aproape două ori. La mijloace de transport, cu contribuția Aerostar, exportăm mai mult decât importăm de circa 2,6 ori. La produse alimentare, datorită Grupului Agricola exportăm mai mult de 5,6 ori decât importăm, iar la încălțăminte de asemenea exportăm de 2,7 ori mai mult.
În județ, principalii parteneri la export sunt din Italia, din Germania și din Israel, iar la import sunt din Italia, China, Turcia, din Bulgaria și din Germania.
Topul primilor 15 exportatori
La eporturi – VimercatiEast Europe, BacoHolz Industrie Schwighofer Comănești, Aerostar, Industries Yeld, Barlinek România, Trotuștex, A-E Electronics, Chimcomplex Borzești, Lusi Union Silusi, RhinoWork, Elmet Internațional, Willy Impex, Croco, TecnostampTriulziEast Europe, Sport Line Fashion.
La importuri–Dedeman, Intertranscom Impex, VimercatiEast Europe, Aerostar, A-E Electronics, BacoHolzindustrieSchweighofer Comănești, Industries Yeld, Trotuștex Târgu Troturș, RhinoWork, Barlinek România Onești, Simba Invest, Confert, RikkoSteel, LusiunionSilusi Târgu Trotuș, Willy Impex.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
