După succesul primei aplicaţii geografice a Colegiului Tehnic de Comunicații „N.V.Karpen” Bacău, desfăşurată în vară, organizatorii au promis continuarea demersului lor. Astfel, zilele acestea, de toamnă târzie, 40 de elevi, membri ai cercului de geografie, împreună cu 14 profesori, au început o nouă aventură geografică, a cărei destinaţie a fost „farul” Moldovei.
[lock_content]A fost ocazia prin care participanții au putut să observe aspectele morfologice ale depresiunilor subcarpatice Cracău-Bistriţa şi Neamţ, precum şi abrupturile estice ale munţilor Stânişoarei la apus, iar la răsărit, şirul discontinuu de dealuri subcarpatice Corni, Runc şi Pleşu. De la Târgu Neamţ, către Poiana Largului, priveliştea monotonă a culmii Munţilor Stănişoarei a oferit ocazia profesorilor coordonatori să reamintească elevilor de clasa a XII-a despre originea gresiilor flişului marginal paleogen şi despre relieful adaptat la structură evidenţiat de culmile de anticlinal. Cumpăna apelor a fost următoarea noţiune actualizată după traversarea pasului Petru Vodă, reper între bazinul idrografic al Neamţului şi Bistriţei. Ajunşi la Poiana Largului, elevii au remarcat abrupturile sud-estice ale Munţilor Bistriţei, despre care şi-au amintit că aparţin axului cristalin al Carpaţilor Orientali. Piatra Teiului răsărită din albia Bistriţei a prilejuit, în schimb, recursul literatură… în speță la romanul Baltagul. A urmat lacul Izvorul Muntelui, dinspre coada sa, de această dată, completată de vârfurile Toacăi şi Panaghiei. La Durău elevii au primit hărţi turistice, busole şi câteva indicaţii despre parcurgerea traseului către cascada Duruitoarea, apoi i-au urmat pe profesori. Ajunşi la cascadă, toţi participanţii au fost impresionaţi de abrupturile petrografice ale Ceahlăului, dar mai ales de căderea de peste 20 de metri a apei râului Rupturii, pe care le-au imortalizat cu numeroase fotografii. Valorificând entuziasmul şi nevoia de explicare a minunilor naturii, profesorii de geografie, au realizat o lecţie de orientare cu ajutorul hărţii şi busolei în baza cascadei. A fost apoi și coborârea către Durău, care a facilitat transferul cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite la cascadă şi a prilejuit noi şedinţe de fotografie. În drumul spre casă elevii au rememorat bucuriile noilor descoperiri şi au ţinut să mulţumească profesorilor organizatori, dar mai ales profesorului Dragoș Dorneanu şi Asociaţiei Karpen 2010, pentru finanţarea activităţii. Organizatorii au promis desfăşurarea unei noi aplicaţii în semestrul al doilea sub aceeași deviză a Cercului de geografie: „Geokarpenienii, de la cunoaştere la recunoaştere”.[/lock_content]
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
