Reflexe pozitive
Nu încape nicio îndoială că evenimentul care a avut loc pe 27 septembrie a.c. în Parcul Unirii – „1 Decembrie 1918” (până anul trecut, Parcul Catedralei) din municipiul Bacău va rămâne durabil în memoria contemporanilor, dar se va totodată înscrie, prin concreteţea lui materială, ca punct de referinţă în mentalul colectiv al generaţiilor ce vor veni. Pentru orice profesor de istorie, Ansamblul Monumental România Biruitoare (majuscula are aici valoare simbolică) este un suport viu al lecţiei despre regalitate, eroism exemplar şi finalitate unică în devenirea noastră ca neam: Unirea cea Mare. Poziţia în planul general al municipiului, gândirea compoziţională, realizarea artistică fără cusur sunt tot atâtea argumente pentru a nu i se găsi pereche la nivelul ţării şi a fi considerat un veritabil crâmpei de istorie naţională.
Comunicare în cifre şi cuvinte majore
Mesajele gravate în marmură/granit au forţă sintetică, simplitate şi capacitate emoţională decentă, aproape solemnă. Reproducem conţinutul lor, într-o ordine de la general la particular: ROMÂNIA BIRUITOARE// EROILOR CARE AU FĂCUT ROMÂNIA UNITĂ[,] GENERAŢIILOR DE AZI ŞI DE MÂINE[,] SĂ-ŞI AMINTEASCĂ MEREU DE JERTFA STRĂBUNILOR[,] CONDUŞI DE MONARHII ÎNTREGITORI REGELE FERDINAND I ŞI REGINA MARIA. Al doilea mesaj priveşte imaginea dramatică a consecinţelor primei conflagraţii mondiale: ÎN TIMPUL RĂZBOIULUI DE REÎNTREGIRE A ROMÂNIEI (1916-1919) CCA 340.000 [de] MILITARI ROMÂNI S-AU JERTFIT PE FRONT[,] PESTE 75.000 AU RĂMAS MUTILAŢI[,] CCA 200.000 AU FOST GRAV RĂNIŢI[,] PESTE 650.000 [de] CIVILI AU MURIT. De la nivel naţional, se coboară la cel regional: JUDEŢUL BACĂU// CCA 30.000 DE SOLDAŢI ŞI OFIŢERI AU LUPTAT PE TOATE FRONTURILE[.]/ S-AU PURTAT LUPTE GRELE LA OITUZ, CAŞIN, TG.[-]OCNA/80.000 [de] MILITARI ROMÂNI ŞI STRĂINI SUNT ÎNGROPAŢI ÎN 14 CIMITIRE ALE EROILOR. Municipiul reşedinţă de judeţ a fost înscris pe harta strategică a momentului: ÎN ORAŞUL BACĂU AU AVUT SEDIUL COMANDAMENTUL ARMATEI DE NORD – 1916[,] COMANDAMENTUL ARMATEI A DOUA – 1917[,] COMANDAMENTUL MISIUNII MILITARE FRANCEZE – 1917.
Harta vie a României Mari
Gândită ca un plan vizual-informativ, platforma circulară are, pe lângă statuile din bronz ale celor doi monarhi, două arce de cerc alcătuite din 18 „denticuli prismatici” („dinţişori”, în traducere liberă; termenul, din arhitectură, are pluralul academic în -e, deci corect este „denticule prismatice”). În această rotondă sunt înscrise locurile unde s-au purtat amplele bătălii dintre anii 1916 şi 1919: Valea Tisei (20 apr., 4 aug. 1919), Tighina (20-25 ian. 1918), Galaţi (20-22 ian. 1918), Mărăşeşti (6 aug., 3 sept. 1917), Mărăşti (24 iul., 1 aug. 1917), [pe] Ne[a]jlov [şi] Argeş (29 nov., 3 dec. 1916), Valea Jiului (23-20 oct., 11-17 nov. 1916), Valea Oltului (9 oct., 25 nov. 1916), Oituz (1-27 oct., 10-15 nov. 1916; 8 aug., 11 sept. 1917), Valea Prahovei (9-25 oct. 1916), Braşov (7-8 oct. 1916), Flămânda (1-5 oct. 1916), Bran [şi] Câmpulung (8-23 oct. 1916), Sibiu (26-28 sept. 1916), Praid [şi] Sovata (26-28 sept. 1916), Valea Gurghiului (5 sept., 4 oct. 1916), Bazargic (5-7 sept. 1916), Turtucaia (1-6 sept. 1916).
Surprinde grafia *Nejlov, din care lipseşte o literă. Există localităţile Neajlov şi Nejlovelu, în Muntenia, dar aici este vorba despre râul Neajlov, afluent de dreapta al Argeşului. „Între 16/29 nov. şi 20 nov./3 dec. 1916 aici s-a desfăşurat bătălia de pe Neajlov şi Argeş, ultima încercare a armatei române de a apăra Bucureştii în faţa ofensivei germane” (Dicţionar enciclopedic, 2001). Se poate corecta?
Graba nu strică treaba
O eroare de consemnare în agendă m-a făcut să fiu în Parcul Unirii „1 Decembrie 1918” nu pe 27 septembrie, când s-a inaugurat Ansamblul Monumental „România Biruitoare”, ci cu o săptămână înainte. Înarmat cu reportofonul, camera foto, pix şi agendă, m-am prezentat în faţa Maiestăţilor Sale cu un sfert de oră mai devreme. I-am găsit pe cei doi înfăşuraţi în cămăşi de protecţie, ca de altfel întreg Ansamblul, semn că… va fi amânată solemnitatea. M-au lămurit cei de la Poliţia Locală: nu pe 20, ci pe 27 septembrie va avea loc evenimentul. M-am mulţumit cu fotografierea efigiilor şi câtorva panouri şi bine am făcut, pentru că ulterior a fost interzisă depăşirea zonei circulare a monumentului şi, mai important, panourile informative au fost fie mutate, fie eliminate din peisaj.
Ce spun(eau) cele trei panouri
Primul dintre ele are următorul înscris: MONUMENT DE FOR PUBLIC INSPIRAT DUPĂ O TEMĂ DE PE MAUSOLEUL DE LA MĂRĂŞEŞTI. (Dedesubt, imaginea acestui mausoleu.) Pe al doilea, scrie: MONUMENT DE FOR PUBLIC „ROMÂNIA BIRUITOARE”// MONARHII ÎNTREGITORI[:] REGELE FERDINAND [şi] REGINA MARIA. (Dedesubt, fotografia reprezentând scena încoronării, cu precizarea: ALBA IULIA [15 octombrie] 1922.) Al treilea panou informează că proiectul a fost finanţat de Compania DEDEMAN S.R.L. (Adăugirile dintre parantezele drepte ne aparţin.)
Înscrisuri definitive
Fiindu-ne permis (atunci), am fotografiat cele două înscrisuri de pe soclul monolitic din mijloc, ambele în limba latină: ROMANIA SEMPER VICTOR, respectiv NIHIL SINE DEO. Primul, aşezat deasupra stemei, este lesne descifrabil: „Romania, mereu învingătoare”. Se observă o concesie ortografică: fără circumflexul de pe A, avem un termen special. Romania desemna Imperiul Roman, mai apoi „ansamblul teritoriilor moştenitoare ale civilizaţiei romane” şi, mai aproape de noi, însemna lumea neolatină conturată pe teritoriile din Europa unde s-au cristalizat limbile romanice.
Al doilea înscris este deviza familiei Hohenzollern, aşezată pe stema provizorie a României în 1866. Înseamnă „Nimic fără Dumnezeu” (scrisă normal, se impune majuscula pentru Deo) şi a fost întâlnită la Spinoza, în Ethica (Ergo nihil sine Deo esse „Aşadar, nimic nu există fără Dumnezeu”) şi la Cicero: „Nihil fieri sine deo”. La noi, cândva, s-a încercat zadarnic înlocuirea cu deviza Virtus Romana rediviva („Vitejia romană renăscută”).
Operativitate exemplară
Semnalam săptămâna trecută omiterea unei litere din numele geografic NEAJLOV, scris pe una dintre cele 18 plăci (denticule prismatice) de pe platforma circulară. În data de 29 septembrie, adică la două zile de la inaugurare, hidronimul avea doar şase litere: *NEJLOV, ca în octombrie, când am reluat fotografierea, să constatăm că s-a operat necesara corectură, după cum se observă şi în cele două imagini.